Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita ancatiurean's Avatar
    Membru inregistrat la
    12.12.2007
    Postari in forum
    1
    A fi mamica unui copil cu autism poate insemna un stil de viata cu totul aparte. Multe studii teoretice cauta legaturi intre manifestarile mamei si sindromul copilului, ceea ce multora dintre ele le-a trezit sentimente de culpabilitate, care in realitate nu se justifica.



    Cand am vorbit cu o astfel de femeie, am descoperit acolo o persoana foarte preocupata, dedicata, studioasa, si care s-a zbatut mult timp sa gaseasca un loc in care copilul ei sa fie primit si ajutat. Stresul este mare, doliul dupa copilul ideal probabil la fel de mare, momente de depresie se fac si ele simtite cand ziua se incheie mult dupa capatul puterilor ei si totusi se trezeste in fiecare noua zi, fie resemnata, fie nadajduind si merge mai departe cu o cariera de ingrijitoare suprapusa peste dorinta ei de-a fi pur si simplu mama, o mama destul de buna.



    Doresc sa realizez un studiu despre mamicile copiilor cu autism, vreau sa evaluez cum sunt ele afectate de situatia in care traiesc, cum se descurca cu un copil cu probleme si in ce masura aceasta situatie le dezorganizeaza sau din contra le face si mai capabile de adaptare?.. In ce masura ar avea ele nevoie de suport specializat, de intelegere, de cunostintze, de educatie si de sprijin pentru a se descurca in viata lor pecetluita de o conditie care nu se vindeca, doar se domina eventual in timp..

    Daca sunteti sau cunoasteti femei care au un copil cu autism, m-as bucura sa tinem legatura in aceasta perioada pana in februarie. Pentru a duce la capat acest studiu, am nevoie de voi, mamici sa ma ajutati, sa raspundeti la cateva intrebari, nu va dura mult si veti putea primi o interpretarea sau poate chiar o rezolvare la situatia in care va aflati.

    In plus, sunt deschisa la discutii pe tematica de mai sus. Colaborind, putem gasi o rezolvare impreuna!



    Anca Tiurean

    child_of_desert@yahoo.com

  2. #2
    Floricica Debutanta bebelaa's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.10.2007
    Postari in forum
    957
    Draga Anca,

    Ne bucura prezenta ta pe acest forum si dorinta ta de a ajuta acele mamici care au nevoie. Te invitam sa participi si la restul discutiilor de la noi de pe forum Vei gasi mamici uimitoare prin caldura si apropierea pe care ti-o ofera, chiar si unui necunoscut.

    Psihologul Anca Munteanu de la noi de pe site spunea: "Toti copiii comunica intr-un fel propriu. Nu doar prin limbaj ci si prin alte mijloace de expresie. Pana cand isi insuseste limbajul - un instrument complex de comunicare - copilul isi exprima nevoile, dorintele, sentimentele cu ajutorul altor mijloace.

    Fiecare dintre noi, adultii, ne dorim sa comunicam cu copiii cu ajutorul limbajului verbal, al cuvintelor; dar pana la aceasta etapa parcurgem cu totii unele etape de comunicare nonverbala, comunicare fara cuvinte sau cu cuvinte putine si mai mult cu ajutorul corpului si al gesturilor.

    Aceste etape de comunicare la unii copii dureaza mai mult, la altiii mai putin. Fiecare etapa de comunicare nonverbala dureaza in functie de fiecare copil, dar si de noi adultii care incercam sa il invatam sa comunice si prin cuvinte.

    Pentru a ajuta copilul sa exprime si in cuvinte ceea ce simte si ceea ce face, este necesar sa intelegem stadiul actual de comunicare: ce nevoi are si cum le comunica.

    Uneori copiii isi exprima sentimentele altfel decat ceilalti, cum ar fi fluturatul mainilor, invartitul, leganatul. Pentru a putea trece un altfel tip de comunicare este nevoie sa intelegem ce ne spune copilul prin aceste comportamente. Daca intelegem copilul putem oferi o alternativa de comunicare si de exprimare."

    Frumoase vorbe nu?

    Mamicilor, hai sa ne ajutam reciproc, pentru a face un pas spre rezolvare trebuie sa ajutam si noi pentru a schimba ceva.

  3. #3
    Floricica Veterana Vizitator's Avatar
    Membru inregistrat la
    30.11.2004
    Postari in forum
    15.891
    intr-adevar aceste mame au nevoie de ajutor,poate nu atat de mult material dar psihic.
    cand vedem astfel de mame in magazine poate e cel mai bine sa le ajutam cu o vorba buna si o incurajare decat sa le privim cu mila .
    qam lucrat la o gradinita speciala cu astfel de copii si mamicile apreciau orice ajutor din partea noastra si mai ales dac ale spuneam ca incet incet copiii lor invatau cate ceva si ca ne ocupam de ei

  4. #4
    Floricica Nou Venita marianazarva's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.07.2008
    Postari in forum
    57
    o mama cu un copil cu nevoi speciale are intodeauna nevoie de suport psihic.de multe ori il gaseste la familie sau la prieteni.alteori nu.intodeauna o sa aiba un sentiment de vinovatie.se va gandi ca e responsabila pentru deficienta copilului.chiar daca nu este asa.stiu asta pentru ca si eu am trecut prin asta de 2 ori.si daca prima data nu a depins de mine si nu am putut face nimic sa mi salvez copilul acum sunt dispusa sa merg pana in panzele albe pentru alex.el are sindrom down si sunt hotarata sa demonstrez lumii ca se poate.si celor din familie care s au ndoit de asta.optimismul face mult in confruntarea cu greutatile vietii.succes si rabdare tuturor celor care au copii cu dizabilitati

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari