Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita Lore_11's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.01.2012
    Postari in forum
    2

    Burtica cu ochi

    Dragele mele, de aproximativ 1 saptamana am aflat ca sunt posesoarea unei burtici cu ochi.Am trecut de atunci prin stari contradictorii, de la fericire la agonie si viceversa, desi imi doresc din tot sufletul sa pot fi linistita, fericita si sa ma pot bucura de minunea mica ce se dezvolta in mine.A trecut o luna de la conceptie, am fost la medic si am aflat ca e o sarcina intrauterina ce s-a dezvoltat pana in momentul de fata, normal.Tatal copilului nu vrea sa auda de asta, desi am avut o relatie de 3 ani, care si-a avut urcusurile si coborasurile ei, insa adevarul e ca niciunul dintre noi nu a avut intentia de a avea un copil...sarcina a venit pe nepregatite si da, avem multe sa ne reprosam reciproc insa nu am crezut ca va fi in stare sa-si renege propriul copil si sa ma ameninte ca in cazul in care voi spune cuiva ca el este tatal, va nega asta si ma va acuza intr-un mod josnic ca as fi fost cu altii si ca nu avea cum sa fie el tatal.Ca situatia este precum spun eu, o pot dovedi usor dupa nasterea copilului, e adevarat, pentru ca din cate am inteles, as putea sa-l dau in judecata si sa-i impun testul de paternitate, insa pe de alta parte ma gandesc ca nu ar avea rost ca un om atat de iresponsabil sa aiba drepturi egale cu mine asupra copilului.
    Mi-e greu insa sa-mi pastrez optimismul avand in vedere ca toate prietenele mele ma sfatuiesc sa nu pastrez copilul si mi se rupe sufletul la ideea ca i-as face ceva.Am 24 de ani si sunt studenta in ultimul an...nu am un loc de munca,nu am cu ce sa-l cresc, nu pot decat sa sper la sprijinul neconditionat al parintilor, carora nu le-am spus inca.Mi se pare nedrept sa le pun in carca o astfel de responsabilitate, avand in vedere ca ei nu au nicio vina pentru greselile mele.Mi-e teama de reactia lor...tata e si bolnav si in plus sunt niste oameni minunati, pe care ii iubesc mai mult decat orice pe lumea asta...n-as vrea sa-i sacrific nici pe ei...
    Mai sunt ceilalti oameni, cei care ar vedea din exterior situatia, cei care se grabesc mereu sa judece crunt totul fara sa-si puna semne de intrebare, cei care se grabesc sa condamne, cei care mi-ar privi poate sarcina ca pe ceva murdar, nedorit, din moment ce as fi o mama singura... si totusi simpla idee ca as renunta ma omoara.Ce sa fac in cazul in care doar eu si nimeni altcineva nu-l va vrea?

  2. #2
    Floricica Novice laura_adi's Avatar
    Membru inregistrat la
    09.12.2011
    Postari in forum
    341
    nu trebuie niciodata sa te gendesti cum si cat il iubesc ceilalti,esti destul de matura sa stii ce vrei TU.daca tu iti doresti cu adevarat bb si deja il iubesti,e destul. e doar decizia ta dar un bb e ceva minunatttttttttt.important tu sa til doresti cu adevarat ca totul vine de la sine,cat si cresterea lui. comunica cu parinti si spunele ce simti despre bb tau.oricum ai timp inca 8 luni sa ti sistemezi situatia.pt intrerupere eu nu sunt DELOC,pt ca pe puiu meu lam asteptat 7 ani.aaaaaaaaa si lasa prejudecatile,fii ferma pe pozitie.........repet dacal doresti!!!!!!!!!!!!

  3. #3
    Floricica Senior raluca28's Avatar
    Membru inregistrat la
    12.11.2009
    Postari in forum
    2.806
    Lore, din tot sufletul te rog sa ii daruiesti viata copilului tau. sunt noua luni din viata ta, dar o viata intreaga pentru el. O viata intreaga in care sa rada, sa spere, sa se bucure si sa iubeasca. Daca tu nu poti sa iti asumi responsabilitatea cresterii lui, ii poti darui viata si o familie adoptiva. Cunosc atatea cazuri de adoptii fericite, si atatea cupluri care si-ar dori sa adopte. Vei dormi mai linistita toata viata stiind ca nu ti-ai omorat primul copil, ci ca l-ai iubit, l-ai nascut si ai facut ce e mai bine pentru el. Cu fiecare zi care trece, se formeaza tot mai multe organe, apar mugurasii degetelor, chiar si unghiutele.
    Avortul nu e un mic chiuretaj si gata. Avortul inseamna sfarsitul a toate pentru copilul tau, si inceputul depresiilor, regretelor pentru tine.
    Cine stie ce viata minunata i-a pregatit Dumnezeu copilului tau, cine stie ce descoperiri faine va face, ce muzica va compune, ce oameni va ajuta, ce carti va scrie daca va trai. Cine stie cate suflete vor fi mai fericite din pricina zambetului sau? Cine stie cat bine va face pe pamant? E copilul tau, se crede in adapostul cel mai sigur in burtica ta, si are completa incredere in tine. Nu il trada.

  4. #4
    Floricica Nou Venita Anne_Mary63's Avatar
    Membru inregistrat la
    19.07.2011
    Postari in forum
    241
    Foarte frumos ai scris Raluca, insa numai ea poate lua decizia care i se pare cea mai buna pentru ea.Eu am trecut printr-o situatie similara tie , draga Lore, si totul s-a incheiat foarte bine pentru copil dar si pentru mine.Tu stii ce vrei, nimeni altcineva nu poate lua aceasta decizie in locul tau fiindca e viata ta si doar tu poti decide asupra ei.Sa stii ca desi vei fi mama singura mai ai si multe beneficii si financiare dar chiar si emotionale: ai fi preferat mai degraba sa ramai cu el si sa nu va intelegeti mai departe, sa cresteti copilul impreuna si sa traiti intr-o cearta continua?Poate e mai bine asa, acuma nici nu stiu ce fel de persoana e iubitul tau insa din moment ce nu isi doreste copilul ma duce cu gandul la faptul ca nu este chiar atat de responsabil si cu siguranta daca ar fi ramas langa tine discutii ar fi aparut mereu.

  5. #5
    Floricica Avansata gabriella07's Avatar
    Membru inregistrat la
    24.08.2011
    Postari in forum
    2.006
    buna nu stiu cu ce incep,intai felicitarii pentru sarcina,a fi mama este cel mai frumos dar pe care o femeie il poate primi,pe vreamea cand aveam 21 ani m-am trezit si eu in situatia ta,eram foarte speriata de ce ma asteapta,ma gandeam cum ma duc acasa la mama sa ii spun asa ceva,dar cu curaj si cu putere m-am dus,ma gandeam ca deja este un lucru facut si nu mai pot da timpul inapoi,si nu imi pare ca am decis sa pastrez sarcina,dar pe el,nu am vrut sa il mai vad in viata mea,mai ales ca imi spusese sa fac avort,nu il interesa de copilu sau,sa nu faci ce fac multe care se afla in situtia ta,si renunta la bebe,vei regreta dupa si timpul nu il mai poti intoarce,gandeste-te ca este o viata care nu a cerut sa vina pe lume,si totsi vien,iubeste-l din toata inima ta si vei fi cea mai fericita femeie din lume.sarcina usoara,si numai bine

  6. #6
    Floricica Novice Maria's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.04.2011
    Postari in forum
    414
    Nici eu nu sunt de acord cu avortul.Gandeste te ca in tine e un suflet mic,o fiinta,o persoana care are drept la viata.Poate ca la inceput parintilor tai nu le va conveni situati dar te asigur ca isi vor iubi nepotelul poate mai mult de cat te iubeste pe tine...mama soacra mereu zice ca o iub pe Antonia mai mult de cat l a iubit pe Laurentiu(sotul meu),si asta in conditiile in care el e viata ei.Te rog din toata inima sa nu faci greseala asta pt ca vei ramane marcata pe viata,cum sa omori un copil,o fiinta atat de mica.??????

  7. #7
    Floricica Debutanta llorikiss's Avatar
    Membru inregistrat la
    11.08.2011
    Postari in forum
    693
    Treci printr-o situatie dificila dar ai puterea sa zambestei si sa te gandesti la sufletelul din burtica ta. Inca nici nu sa nascut si iti faci griji pentru el ... asta inseamna ca il iubesti. Din pacatea persoana care ar tebui sa fie langa tine in acest moment nu este dar asta nu te va impedica sa poti oferi viata acelui ingeras care te iubeste neconditionat. Stiu ca iti este greu ... te inteleg pentru ca am trecut printr-o situatie similara cu a ta ... si din pacate am renuntat la sarcina. Acum regret , imi pare rau si sincer am un gol in suflet . Sunt casatorita , am o fetita dar traiesc cu aceasta povara in suflet , ma sint vinovata... Loredana (purtam aman2 acelasi nume) gandestete ca Dumnezeu ti-a trimis in viata ta acest ingeras care cu siguranta iti va reda zambetul si in cele mai grele momente , care te va iubi neconditionat si iti va fi alaturi mereu indiferent de situatie. Sper sa faci ceea ce iti dicteaza sufletul . Fericire si sarcna usoara !!!

  8. #8
    Floricica Senior corynutzza's Avatar
    Membru inregistrat la
    06.04.2011
    Postari in forum
    3.347
    Citeste pe forumul Mamicilor de ingeri si ai sa vezi cata durere este in sufletul unei mame cand copilul lor devine inger.
    Dar cine suntem noi sa luam viata propriului nostru copil.
    Eu te inteleg perfect,dar te rog gandeste-te bine,uni parinti si-ar dori atat de mult sa devina parinti si nu au aceasta sansa dar tu cand o ai profita de ea.
    Mult succes si ai incredere in Dumnezeu,va avea grija de voi,poate ca si iubitul tau cand va vedea acel suflet de om,se va razgandi.

  9. #9
    Floricica Novice georgiana20's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.03.2010
    Postari in forum
    567
    Eu cred k ar trebui sa vb urgent cu mama ta si sa ii spui ceea ce ne ai scris noua aici , daca nu vrei sa ii vb de "el" , spunei ce ne ai scris noua si ce ai in suflet in legatura cu burtica care are 2 ochisorii,probabil o sa vrea sa te convinga sa faci un avort dar daca tu nu simti asta nu ar trebui sa o faci . ai o varsta si poti lua singura decizi. un copil este un lucru minunat crede ma ca nu este o povara, nu iti sacrificii parintii daca ii rogi sa te sprijine .. acum poate li se pare greu si fara sens ,dar cand va tine ptr prima data bebelusul in brate va fii cu totul altceva,mai ales ca si tatal tau este bolnav iar face un mare bine un bebelus in casa. Eu din pacate cand am ramas insarcinata aveam aproape 17 ani si mi am dorit din suflet sa pastrez copilul, chiar l am tinut pana aproape de 3luni si intr un moment de slabiciune vazand ce "tata" iresponsabil ar fii vazut am ascultat ce mi au zis ai mei ca imi dau viata peste cap , ce fac de la varsta aia cu un copil,ce viitor i am oferi si etc. Daca as fii stiut si eu ca la 2,3luni este deja format si are o inimioara,ochisorii,nasuc ,manutze,picioruse ..n as mai fii facut asa ceva. si crede ma k de fiecare data cand ma gandesc la clipele alea imi dau lacrimile , nu pot sa nu ma gandesc cum ar fii fost daca as fii avut un copilas de aproape 5anisori. Ma uit la fetita mea si incerc sa imi imaginez chipul acelui copilas care n a avut dreptul la viata . sper ca parintii tai sa te sprijine k majoritatea nu isi doresc "un copil din flori". curaj si asteptam vestii.

  10. #10
    Floricica Novice georgiana20's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.03.2010
    Postari in forum
    567
    Citat Postat de corynutzza Vezi mesajul
    Citeste pe forumul Mamicilor de ingeri si ai sa vezi cata durere este in sufletul unei mame cand copilul lor devine inger.
    Dar cine suntem noi sa luam viata propriului nostru copil.
    Eu te inteleg perfect,dar te rog gandeste-te bine,uni parinti si-ar dori atat de mult sa devina parinti si nu au aceasta sansa dar tu cand o ai profita de ea.
    Mult succes si ai incredere in Dumnezeu,va avea grija de voi,poate ca si iubitul tau cand va vedea acel suflet de om,se va razgandi.
    Bine gandit corinutzaa . inca ceva, care nu sa mentionat este ca in urma unui chiuretaj exista pericolul sa numai poti ramane insarcinata. asa ca mare grija :(
    Modificata de georgiana20; 29.01.2012 la 11:11:10.

  11. #11
    Moderator Floricica Avansata roxie's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.10.2008
    Postari in forum
    2.054
    Lore, eu cred ca vei avea sprijinul parintilor, si indiferent cat de nepregatita esti tu, sau cat de suprinsi vor fi ei, este vorba de nepotul lor (poate primul nepot? nu stiu) si este imposibil sa nu il iubeasca atunci cand vor afla de el. Daca te iubesc pe tine, cum este si normal, il vor iubi si pe el.
    Restul nu mai conteaza. Nici "el", care dupa cum ai spus nu merita drepturi egale cu tine in relatia cu acest copil, iar gura lumii cu atat mai putin. Sarcina usoara Lore!

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari