Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Administrator Floricica Novice admin's Avatar
    Membru inregistrat la
    17.03.2010
    Postari in forum
    508

    Daca ti-ai permite, ai sta acasa?

    Trebuie sa recunosc ca mi-a placut foarte mult in concediu (si nu cred ca sunt singura) si m-am bucurat de fiecare moment petrecut cu fetele asa cum faceam atunci cand stateam acasa si eram tot timpul impreuna. De cand am revenit la birou nu incetez sa ma intreb daca nu ar fi mai bine sa raman acasa (cu siguranta ar fi mai simplu pentru mine din anumite puncte de vedere). Stim cu toate ca meseria de casnica nu este deloc usoara si are avantaje si dezavantaje, insa cu siguranta e mai putin solicitata o mama care sta acasa decat una care trebuie sa mearga si la serviciu si sa aiba grija si de casa (casnicelor, va rog, nu dati cu pietre), copii, sot, etc. Cu toate astea eu mi-am dorit sa ma intorc la serviciu si cred ca mi-ar veni foarte greu sa iau decizia de a renunta la cariera, dedicandu-ma exclusiv familiei. Voi, daca v-ati permite, ati sta acasa?

  2. #2
    Floricica Novice vassi's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.09.2012
    Postari in forum
    488
    Eu sunt casnica si din experienta mea cred ca nu este atat de bine sa nu lucrezi!Pur si simplu cred ca pe langa toate atributiile pe care le am acasa...copii,mancare,curatenie si tot ceea ce intra aici..parca ma "prostesc"daca ma pot exprima asa.Adica,nu am o viata sociala activa,nu am o activitate care sa ma faca sa ma simt utila(in afara de cresterea copiilor bineinteles).Mai pe scurt am momente cand nu ma simt utila,facand aceleasi lucruri zilnic.Simt nevoia sa lucrez,sa vorbesc si cu alte persoane,sa ma mai detasez de problemele de zi cu zi! Parerea mea e ca ar fi ideal sa le imbinam pe amandoua,sa lucram dar sa avem timp sa stam si cu copii .

  3. #3
    Floricica Debutanta Hayeti's Avatar
    Membru inregistrat la
    29.06.2011
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    1.068
    Este o intrebare pe care mi-o pun din ce in ce mai des....dar, cum glumesc eu cu sotul meu, toate romancele s-au maritat numai cu arabi bogati...eu am avut eu norocul sa-l iubesc pe al mai sarac ...asa ca slaba sansa....

    Eu nu am un job fabulos, nici unul in care sa fiu intr-o pozitie foarte inalta pe scara ierarhica, sau sa fiu propriul meu stapan...poate cine stie, daca ar fi asa, as deveni o femeie de cariera si mi-ar fi greu sa renunt...pt. ca tot aud ca atunci cand muncesti pt. tine, muncesti de 10 ori mai mult...

    Chestiunea este ca am optat sa stau acasa cu copilul doar 1 an...si m-am intors dupa 10 luni la munca...si am simtit ca era cel mai bun lucru care mi se intamplase! Nu mai rezistam...Oricum tot timpul gatesc si fac curatenie...dar cand eram acasa...era chiar tot timpul!! Simteam ca ma tampesc...

    Acum insa, judecand la rece si nepresata de situatie, as spune ca as sta acasa, dar nu sa ma dedic familiei, in nici un caz...As sta acasa daca as avea bani sa imi pot permite o viata fara lipsuri, ba chiar cu unele rasfaturi ...sa pot face ce-mi place si ce am nevoie, pt. sanatatea mea fizica si mentala....
    Nu mi-ar fi greu sa renunt la serviciu pe premisa renuntarii la "cariera"...desi cum am spus, acum am serviciu, nu cariera...dar in nici un caz ca sa devin casnica...la modul batic pe cap, intr-o mana aspiratorul si in alta lingura de lemn...

    Sa pot citi, sa pot scrie, sa pot calatori, sa-mi pot rasfata copilul si sotul cu bunatati, sa le fac cadouri, sa ne facem o casa de vis...sa angajez pe cineva sa aiba grija de parintii mei, ca sa ma pot muta si sa ma mai pot elibera de stress...da, asa da...si maine! Pt. ca daca ai posibilitati materiale...cu siguranta nu te-ai plictisi sau plafona...sunt atatea lucruri interesante de vazut si de facut!

  4. #4
    Floricica Novice vassi's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.09.2012
    Postari in forum
    488
    Asa da Hayeti..in conditiile scrise de tine cred ca oricine ar renunta:)!!!

  5. #5
    sadia
    Guest
    Nu ,nu .....nici vorba.Am inceput sa-mi castig propii banuti la 16 ani,(vindeam cu buni legume in vacanta)....apoi in facultate am muncit,m-am casatorit ,ne-am deschis propia activitate,abia dupa 10 ani + a venit copilul asa ca nu as putea sta niciodata acasa fara sa muncesc,nici macar cum spunea Hayeti....
    Un an si ceva cat am stat acasa cu copilul(mai fugeam si atunci la birou cu el in brate)......am crezut ca inebunesc.
    Si acum am copilul in vacanta,dar il iau cu mine la munca,in wekend mai fugim la mare,la munte,prieteni,la buni mei,deci eu le combin,utilul cu placutul dar de stat acasa ....nu pot.
    Doamne fereste de boala.......

  6. #6
    princess
    Guest
    Eu am ales sa stau acasa pana il duc pe pitic la gradi, adica la 3 ani, insa abia astept sa-mi caut un job si sa mai am activitati de oameni mari. Vorba aia, si eu simt ca ma tampesc si in timpul investit in copii si familie conteaza si calitatea, nu doar cantitatea. Asta in conditiile in care imi permit sa stau acasa cat ma simt eu bine, in care am si ajutor si cu cine lasa copiii, calatoresc, ma si rasfat de cate ori simt nevoia si parca tot imi lipseste un job (dar ceva pentru care sa-mi doresc sa ies din casa:)

  7. #7
    Floricica Debutanta Hayeti's Avatar
    Membru inregistrat la
    29.06.2011
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    1.068
    Mai fetele mele...eu zic ca depinde de job...serios, eu am un job ok, decent platit, nu ma plang...dar daca as avea situatie materiala, as renunta cat ai pocni din degete...Pe mine ma omoara rutina, chestiile permanente, notiunea de program, de sef...nu ma cramponez de ideea de a produce bani prin munca mea...adica sa nu fiu o intretinuta...
    Dar zic eu, m-as lipsi bucuroasa de trezitul in fiecare dimi la 5.10, de drumurile prin metrou, de statul 8 ore intr-un loc - la birou, de vacante cu portia.
    Prin statul acasa nu inteleg neaparat stat IN casa...si nici ca n-as mai face nimic, ever...Dar mi-as gasi de facut chestii care sa-mi faca placere, nu neaparat care sa-mi aduca bani...eu iubesc cainii pana la nebunie, poate as lucra la un adapost ca voluntar...uff...as face o multime de lucruri...ca sa nu imi lancezeasca creierasul...

  8. #8
    Moderator Floricica Avansata roxie's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.10.2008
    Postari in forum
    2.054
    Eu inca din 2010 am renuntat la servici si am ales sa lucrez de acasa pe bani mai putini, dar cand vreau, ce vreau si cat vreau. Nu am mai suportat nici mersul la program fie ca ai de lucru fie ca nu, nici mijloacele de transport in comun la orele de varf, nici intorsul acasa iarna, seara pe intuneric, cand nu mai puteam sa ies cu copiii prin parc. Cu stilul de lucru pe care il am acum, si pe care mi-l fac exact cum vreau eu, imi iau de lucru cat vreau, lucrez la ce ore vreau, fac pauze cand am eu chef, sunt extrem de fericita si linistita, nu simt absolut deloc ca ma plafonez sau ca ma tampesc stand acasa, asta tine si de fiecare si de ce alege sa faca atunci cand sta acasa, ca nu te pune nimeni sa stai sa speli vase toata ziua sau sa ti se lipeasca mana de mop. Eu am timp si sa citesc, si sa ma ocup de hobby-ul meu, si zilnic socializez din plin cu o gasca de parinti super cand iesim seara in parc cu copiii.
    Modificata de roxie; 22.08.2013 la 07:41:34.

  9. #9
    Floricica Nou Venita ela2013's Avatar
    Membru inregistrat la
    07.04.2013
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    181
    Eu sunt la prima sarcina, si bebe e pe drum. Insa imi aduc aminte de verisoara mea care a fost nevoita sa isi lase copiii acasa, si sa plece la munca. Plecau dimineata si se intorceau seara ambii parinti, exact ca noi acum. Problema era ca pe la 3-4 anisori, fetita cea mare era in perioada De ce-urilor(iar mami nu era acasa sa ii raspunda), iar cea mica, 2 anisori... nici nu mai apuca sa o vada pe mami seara, pentru ca de multe ori adormea pana sa ajunga mami acasa. Toate vacantele le-am petrecut la ei. Eram lesinata dupa fetite si imi facea o maaare placere sa stau cu ele, sa vb cu ele, sa le citesc povesti, sa ma joc si sa le invat tot ce imi trecea prin cap(nu ca nu as fi avut 13-14-15 ani...). Imi aduc aminte clar cat de multa placere imi facea sa am grija de ele. Eram matusica-dadaca :).
    Si acum, ca bebelina mea e pe drum, abia astept sa imi petrec timpul cu ea! si eu am optat pentru un an de stat acasa si abia il astept!
    Si acum, sa raspund la topic, DA! dc as avea situatia financiara cat sa imi permita sa stau acasa si sa ma ocup de cele multe alte lucruri pe care le poti face in viata asta, pff, as face-o fara sa stau pe ganduri! De ce nu? Dupa cum zice si Hayeti, de ce sa imi petrece 2 ore zilnic prin mijloacele de transport in comun, sa stau 9-10 ore pe un scaun la birou, in loc sa imi invat copilul tot ce inseamna viata? Mama era disperata sa faca asta si sa se duca si la munca si sa faca si curat si mancare! nu mai avea timp pt ea, si uneori era atat de obosita incat nu mai avea timp pentru noi, copiii ei. Erau pur si simplu prea multe de facut! Daca eu acum cand vin de la munca de multe ori sunt atat de obosita incat nu mai pot pregati cina... nu mai zic de alte lucruri, ce voi face cand bebe va avea 2-3 ani? si va avea atata nevoie de mamica ei? nu am prea multa experienta, recunosc, dar mereu ma gandesc ca sunt atat de multe alte lucruri de facut si pe care nu avem timp sa le facem din cauza programului.

  10. #10
    Floricica Nou Venita elaolaru's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.08.2013
    Postari in forum
    1
    Nu stiu daca romanii sunt pregatiti pentru notiunea de femeie casnica. In Statele Unite de exemplu, conceptul de Stay At Home Mom ( SAHM) este complet diferit. Conceptul de "stat acasa" nu inseamna statul efectiv in casa. De cele mai multe ori, mamele isi desfasoara activitati care sa le aduca bani stand acasa, de la tricotat si bricolaj, pana la web design si alte activitati IT. La noi, mi se pare ca multi folosesc intr-un mod peiorativ cuvantul "casnica". De multe ori trebuia sa completez niste formulare si cand eram intrebata profesia si raspundeam "casnica", eram privita pe sub sprancene. O sa spun liber profesionist de-acuma, sa vad cat de sus ridica madamele din sprancene :)))) Tudor are 10 luni si la 28 de ani ma gandesc serios la ideea de casnica. Intr-adevar, cum ziceati si mai sus, te tampesti stand acasa, cu un copil, cu rutina din casa, si parca esti si mai obosita. Asa am simtit si eu pana am reusit sa ma adun si sa incep o activitate in web design de acasa. Cred ca e cel mai usor mod de a face bani si a te simti utila. Multe mame isi deschid un blog, altele administreaza site-uri, nu conteaza, ideea e ca in domeniul IT este mereu de facut ceva. Si online poti sa inveti sa faci orice. Trebuie numai sa stii ce vrei.

    Parerea mea e ca vremea carierei a trecut, nu conteaza daca esti inginer, avocat, doctor. Orice job e important, orice activitate pe care o desfasori, este utila cuiva. Important e cu ce ramai la sfarsitul zilei. Si cand Tudor o sa fie intrebat ce face mama lui, el o sa raspunda ca mama lui sta acasa si deseneaza la calculator, si citeste povesti, si iese in parc, si face biscuiti cu scortisoara, si ii explica de ce cerul e albastru.

  11. #11
    Floricica Cu Vechime dadiana's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.04.2008
    Postari in forum
    8.441
    si mie mi-ar placea sa stau acasa si sa si castig ceva bani, ma gandesc serios sa imi gasesc ceva sa pot lucra de acasa. Ela imi place cum gandesti, sa stii ca nici eu nu sunt omul carierei, nu sunt limitata din contra, la job eu duc tot greul si toate responsabilitatile si din pacate nimeni nu apreciaza, asa macar sa lucrez pentru mine si sa imi cresc linistita si copiii.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari