Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Moderator Floricica Veterana dami28elena11's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.07.2006
    Postari in forum
    24.097

    Am ramas impresionata

    fetelor am fost cu copii la spital pentru o saptamana ca au fost bolnaviori..si am vazut acolo cateva lucruri care m-au impresionat.Nu stiu ce titlu ar fi potrvit dar eu am ramas cu imaginea acelor copile nevinovate..
    O fetita de 13 ani ( abandonata de parinti la nastere) care arata ca un copil de 3 ani...nu manca sincgura..nu vorbea...o viata de copil chinuit..doamne va spun sincer ca am plans cand am vazut asa ceva
    Asistentele o schimbau..o hraneau cu seringa, ea nu vorbea doar tipa cand avea nevoie de ceva
    Doamne cata suferinta, pe un suflet nevinovat , care de 13ani se chinuie asa
    Am mai vazut 2 copilasi abandonati ( de 3 luni) fetita si baiat care erau copilasi fara alte probleme doar ca au fost abandonati la nastere..ca sa vezi cum e viata...
    erau hraniti de asistente, tanjau dupa iubire...
    Cred ca oricine ar vedea asa ceva nu ar putea ramane neclinitit..
    Modificata de dami28elena11; 19.02.2012 la 10:09:55.

  2. #2
    Floricica Senior sierra's Avatar
    Membru inregistrat la
    02.12.2008
    Localitate
    radna
    Postari in forum
    4.204
    stiu cum e ,si eu am vazut copilasi abandonati ,cand am stat cu lizu in spital ,de mult,cand avea ea 7 luni! am urat atat de mult situatia mea ,care nu imi permite sa adopt un copilas!! as fi vrut sa ii iau pe toti! nu stiu ce inima pot avea acele femei care isi abandoneaza copilul! cum sa nu il iubesti ?si acum,mi-e ciuda ca nu am posibilitatea materiala ,de a ajuta copilasii,bolnavi,abandonati ,toti cei de care tot aud pe net sau la tv!

  3. #3
    Floricica Novice laura_adi's Avatar
    Membru inregistrat la
    09.12.2011
    Postari in forum
    341
    am fost in ro in vara si am fost la o prietena in spital,de fapt era cu ala micu,........am vz o fetita de 6 luni abandonata la nastere,nu schita un gest decat ochii isi misca ,ce sa mai ......imi spuneau asistententele ca i sau atrofiat muschii de cand a fost nascuta a fost tinuta numai in patut,si schimbat .....atat. am plecat plangand,mi se rupea sufletu,mai macar sai dea spre adoptie sa fc ceva..........e o stiuatie disperata.........si nimic nu fc nimic .noi cum am putea ajuta daca legile ,statul,nu ne ajuta cu suport legal.nu putem adopta de la distanta etc.........am dus un pahet de pampersi lapte ,cereale ,hainute ,dar asta e de moment.........te gandesti ce viitor au!!!!!!!!!GROAZNIC

  4. #4
    Floricica Avansata madasabi's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.01.2011
    Postari in forum
    1.266
    doamne ferste!saracii copii.va dati seama ce e in sufletelul lor?va dati seama cand se fac mai mari cat vor suferii si nu vor intelege niciodata dc ei nu au mama.groaznic.ma credeti ca sincer imi doresc un copilas,si kiar as adopta unul,kiar mi-as dori sa adopt,dar asta e visul meu,nu si al sotului,lui nu iam spus niciodata ce gandesc si ce imi doresc.mi-ar placea mult sa salvez un sufletel,sa il iau kiar de la nastere.

  5. #5
    Floricica Nou Venita Anne_Mary63's Avatar
    Membru inregistrat la
    19.07.2011
    Postari in forum
    241
    Citat Postat de dami28elena11 Vezi mesajul
    fetelor am fost cu copii la spital pentru o saptamana ca au fost bolnaviori..si am vazut acolo cateva lucruri care m-au impresionat.Nu stiu ce titlu ar fi potrvit dar eu am ramas cu imaginea acelor copile nevinovate..
    O fetita de 13 ani ( abandonata de parinti la nastere) care arata ca un copil de 3 ani...nu manca sincgura..nu vorbea...o viata de copil chinuit..doamne va spun sincer ca am plans cand am vazut asa ceva
    Asistentele o schimbau..o hraneau cu seringa, ea nu vorbea doar tipa cand avea nevoie de ceva
    Doamne cata suferinta, pe un suflet nevinovat , care de 13ani se chinuie asa
    Am mai vazut 2 copilasi abandonati ( de 3 luni) fetita si baiat care erau copilasi fara alte probleme doar ca au fost abandonati la nastere..ca sa vezi cum e viata...
    erau hraniti de asistente, tanjau dupa iubire...
    Cred ca oricine ar vedea asa ceva nu ar putea ramane neclinitit..
    Afro sunt foarte multi copii abandonati si mai ales neglijati, insa nu avem ce sa le facem parintilor in afara de a-i decadea din drepturile parintesti si sa oferim acelor copii o viata mai buna, cu toate ca nu se compara cu linistea si caldura unei familii.Eu ma confrunt la serviciu cu astfel de cazuri, care ma impresioneaza pana la lacrimi.Primul copil pe care l-am dus la asistentul maternal si il tineam in brate mi-au dat lacrimile fiindca aveam un sentiment de afectiune materne in momentul in care se uita la mine si zambea.
    Modificata de Anne_Mary63; 19.02.2012 la 12:59:23.

  6. #6
    Floricica Avansata angeilita's Avatar
    Membru inregistrat la
    10.08.2009
    Postari in forum
    2.175
    Uff mi-au dat lacrimile cand am citit tot ce ati scris.......IMI PARE NESPUS DE RAU PT ACESTI COPII....sunt atat de nevinovati si totusi sufera atat de mult..nu-i drept...:(((

  7. #7
    Floricica Senior angel24's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.08.2007
    Postari in forum
    4.843
    E dureros,asa este Afro, si te marcheaza. Am fost si eu cu Angi internata in spital anul trecut prin oct, si am vazut bebelusi abandonati. Din pacate cadrele medicale tin cu dintii de ei,crezand ca le este mai bine in spital(pe de o parte asa este,au asistenta medicala 24/24h ....dar cam tot atatea ore ei sunt lasati in patuturi,nu are cine sa-i scoata afara la aer...personalul din spital este putin si abia daca face fata la ingrijirea copiilor bolnaviori ce sunt internati...o vedeam pe o doamna infirmiera ca ii hranea....dar totusi,cat sa tii un copil in spital fara sa aiba probleme de sanatate?
    Si eu am adoptat-o pe Angi...Micuta mea ,primele 6 luni de viata le-a petrecut in maternitate. A mers in picioare la 1 an jumate fiindca nu a avut cine sa se ocupe de ea.A fost predata asistentei maternale care a tinut-o doar in premergator. Pai cum sa invete copilul sa mearga? A ramas cu probleme din cauza premergatorului(merge pe varfuri uneori si facem kineto pt acest lucru). Asistentii maternali sunt din ce in ce mai putini si nu se ocupa de ei asa cum ar trebui. Mai sunt si exceptii,dar ce am vazut eu, este ca isi doresc copii cuminti,care sa nu planga,sa nu-i deranjeze ca sa poata sa se ocupe de treburile casnice. Cam asa era Angi a mea la asistentul maternal,unde o puneai acolo statea.
    Normal este sa fie adoptati inca de bebelusi si sper ca legea cea noua sa se aplice cat mai curand pt a nu mai fi chinuite aceste suflete nevinovate. Copilul meu,la 1 an jumate(cand am reusit sa vin cu ea acasa) avea 9 kg si 76cm...ca un copil de 10-12 luni.Acum la 3 ani e de nerecunoscut.A recuperat bine in greutate,s-a dezvoltat frumos,este si se simte iubita, iar datorita ei viata noastra s-a schmbat in cel mai frumos mod cu putinta.
    Si sunt familii care vor sa adopte,insa sistemul este atat de incurcat incat multi renunta...iar copiii cresc...cresc...si nu mai sunt doriti pt ca deja sunt mari(iar familiile adoptatoare vor copii mici) sau sunt putin mai brunetei si iar nu-i doreste nimeni...Acum cu noua lege sper sa fie mai usor de adoptat un copil (eu ma gandesc in viitor si la bebe 2 tot adoptie) si sper ca oamenii sa scape de anumite prejudecati pt ca sunt atatea suflete chinuite care au nevoie de o familie.

  8. #8
    Floricica Novice georgiana20's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.03.2010
    Postari in forum
    567
    Citat Postat de angel24 Vezi mesajul
    E dureros,asa este Afro, si te marcheaza. Am fost si eu cu Angi internata in spital anul trecut prin oct, si am vazut bebelusi abandonati. Din pacate cadrele medicale tin cu dintii de ei,crezand ca le este mai bine in spital(pe de o parte asa este,au asistenta medicala 24/24h ....dar cam tot atatea ore ei sunt lasati in patuturi,nu are cine sa-i scoata afara la aer...personalul din spital este putin si abia daca face fata la ingrijirea copiilor bolnaviori ce sunt internati...o vedeam pe o doamna infirmiera ca ii hranea....dar totusi,cat sa tii un copil in spital fara sa aiba probleme de sanatate?
    Si eu am adoptat-o pe Angi...Micuta mea ,primele 6 luni de viata le-a petrecut in maternitate. A mers in picioare la 1 an jumate fiindca nu a avut cine sa se ocupe de ea.A fost predata asistentei maternale care a tinut-o doar in premergator. Pai cum sa invete copilul sa mearga? A ramas cu probleme din cauza premergatorului(merge pe varfuri uneori si facem kineto pt acest lucru). Asistentii maternali sunt din ce in ce mai putini si nu se ocupa de ei asa cum ar trebui. Mai sunt si exceptii,dar ce am vazut eu, este ca isi doresc copii cuminti,care sa nu planga,sa nu-i deranjeze ca sa poata sa se ocupe de treburile casnice. Cam asa era Angi a mea la asistentul maternal,unde o puneai acolo statea.
    Normal este sa fie adoptati inca de bebelusi si sper ca legea cea noua sa se aplice cat mai curand pt a nu mai fi chinuite aceste suflete nevinovate. Copilul meu,la 1 an jumate(cand am reusit sa vin cu ea acasa) avea 9 kg si 76cm...ca un copil de 10-12 luni.Acum la 3 ani e de nerecunoscut.A recuperat bine in greutate,s-a dezvoltat frumos,este si se simte iubita, iar datorita ei viata noastra s-a schmbat in cel mai frumos mod cu putinta.
    Si sunt familii care vor sa adopte,insa sistemul este atat de incurcat incat multi renunta...iar copiii cresc...cresc...si nu mai sunt doriti pt ca deja sunt mari(iar familiile adoptatoare vor copii mici) sau sunt putin mai brunetei si iar nu-i doreste nimeni...Acum cu noua lege sper sa fie mai usor de adoptat un copil (eu ma gandesc in viitor si la bebe 2 tot adoptie) si sper ca oamenii sa scape de anumite prejudecati pt ca sunt atatea suflete chinuite care au nevoie de o familie.
    Felicitari ptr gestul frumos. Am si eu o cunostiinta care a infiat un baietel la varsta de 2 ani, acum are 5ani si este un copil frumos si cuminte,este iubit si are sansa la o familie si la a fii educat,merge la gradinitza. Respectiva a tot asteptat sa faca copil pana la varsta de 38 de ani ... pana la urmA sa decis si a adoptat. pot sa zic ca a dat o sansa unui sufletzel mic de a avea o viata frumoasa si mai ales normala.

  9. #9
    Floricica Debutanta nicodimionelia's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.02.2010
    Postari in forum
    614
    si noi ne gandim sa adoptam un copil.....sotul vrea in disperare inca un copil...si tot timpul imi zice ca daca nu raman insarcinata adoptam unul.( de parca am eu vina ca nu raman) dar eu totusi imi doresc copilul meu , nascut de mine,,, nu zic ca nu l-as iubi si pe cel adoptat dar nu cred ca as putea sa o fac asa de mult cum ar fii nascut de mine....zic eu acum.....asa imi dicteaza inima acum...dar poate daca l.asi avea as gandii altfel.....ma gandesc ca daca as adopta as alege fetita iar daca as naste poate ar iesi baiat ...iar eu imi doresc enorm de mult inca o fetita....dar ramane sa ne mai gandim si daca intre timp nu mai raman insarcinata o sa adopt un bebe ,,,nu vreau sa imi las fetita singurica fara surioara sau fratior....nu va zic ...are 2 ani si 8 luni si imi zice ca vrea sulioala ( surioara) vede la verisoarele ei ca sunt 2 si vrea si ea..

  10. #10
    Moderator Floricica Veterana dami28elena11's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.07.2006
    Postari in forum
    24.097
    Chiar ma gandeam azi , daca sa fac acest topic.
    NU putem face mare lucru pentru ei, eu am ramas impresionata, am in minte figura acelui copilas de 3 luni care zambea la toata lumea..gangurea..ochisori nevinovati..
    Apreciez si daruirea celor de acolo care au grije de ei.Erau schimbati, curati , hraniti si li se ofera un minim de dragoste, asta cred ca inseamna foarte mult.Poate se va mai schimba ceva in legislatie, si vor avea si acesti copii un viitor alaturi de alti parinti care intr-adevar ii doresc si le ofera multa dragoste pe langa altele.

  11. #11
    Moderator Floricica Veterana dami28elena11's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.07.2006
    Postari in forum
    24.097
    va felicit fetelor care ati adoptat un copilasi si care le-ati oferit o sansa la o viata normala.
    Iar fetita aceea de 13 ani ce sa va spun...am plans cand am vazut-o.O viata chinuita cu adevarat.nu statea in fundulet, nu vorbea, doar tipa,Era hranita cu seringa,
    In acest caz este ceva de neimaginat cata suferinta poate avea acel suflet..

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari