Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Senior ruxidadi's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.12.2008
    Localitate
    Brasov
    Postari in forum
    4.586

    Exclamatie Parintii vostri au facut diferente intre copii? Cum influenteaza acest lucru copiii?

    V-ati confruntat cu aceasta problema?

    Parintii mei nu au facut nicio diferenta intre mine si sora mea, nici cand eram mici si nici cand am crescut. Tot ceea ce au oferit uneia dintre noi a primit si cealalta. Tot ce primeam trebuia sa impartim. Aceasta atitudine a parintilor mei a avut o influenta foarte buna asupra noastra: ne intelegem foarte bine, nu exista niciun fel de dispute intre noi, suntem foarte unite si acum ni se pare ceva firesc sa impartim totul frateste si sa ne ajutam cu tot ce putem.

    Cu totul alta este situatia in familia sotului meu. Ei sunt 3 frati, sotul meu mai are o sora putin mai mare decat el si un frate cu vreo 8 ani mai mic. Cel mai mic dintre frati a fost mereu favorizat de catre socrii mei, tinut in puf, mereu i s-au iertat toate gresesile
    Sotul meu si cumnata mea trebuiau sa aiba grija de fratele mai mic, erau mereu trasi la raspundere pentru prostiile pe care le facea acesta, erau pedepsiti in locul lui... Urmarea? Sotul si sora lui mai mare sunt niste oameni realizati, cu foarte mult bun simt, responsabili, iar fratele mai mic nu lucreaza, este inca intretinut de socrii mei desi are vreo 25 de ani, le face numai probleme, este iresponsabil si nici macar nu isi aprecieaza parintii. Cu fratii mai mari aproape ca nu vorbeste...

    Eu a trebuit sa duc munca de convingere cu sotul ca sa accepte sa mai facem un copil. Este clar traumatizat de aceasta experienta si zicea ca vrea un singur copil ca sa fie sigur ca nu va face diferente ca si parintii lui.
    Acum vazand situatia din familia mea si cat de bine ma inteleg eu cu sora mea, a inteles ca totul depinde de noi.
    Modificata de ruxidadi; 06.12.2010 la 17:11:42.

  2. #2
    Moderator Floricica Cu Vechime larisa2000's Avatar
    Membru inregistrat la
    30.06.2008
    Postari in forum
    8.710
    ei la noi au existat diferente dar cu care sunt de acord. acum ! ca atunci nu ! fratele meu este cu 6 ani mai mare, asa ca el mereu avea voie sa ramana afara chiar daca se facea intuneric pe cand eu nu si asta ma deranja. acum realizez ca aveau dreptate ! el avea voie la petreceri eu nu ( pana la o varsta, logic ). el mergea in tabere eu nu ca cica eram prea mica, logic eu eram clasa I el VIII ! dar tare e partea cu pozele ca el are o gramada de cand era micut pe cand eu nu si am primit explicatia ca pana la mine si-au mai pierdut din entuziasm . acu, daca stau si ma gandesc cu adevarat diferente nu au existat !

  3. #3
    Floricica Nou Venita alexxya's Avatar
    Membru inregistrat la
    13.06.2009
    Postari in forum
    190
    Ruxi...inteleg ca voi erati doua fete, altfel poate fi privita situatia. La noi a fost clara diferenta. Frati-miu e mai mic decat mine cu 7 ani dar toata viata a fost favorizat. Ne intelegeam foarte bine cand eram mici apoi, din cauza diferentelor care se faceau relatia noastra s-a racit de tot si acum nu ne mai vorbim decat formal. Cand el avea 10 ani si eu 17 el avea voie sa stea afara iarna pana la ora 21, eu eram obligata sa intru in casa de la 19 pe motiv ca o domnisoara nu trebuie sa ramana in fata blocului cu golanii dupa lasatul serii (eram genul de fetita baietoaica in trening si singura mea treaba cu baietii era sa fac intrecere cu ei in jurul blocului, nu prezentam nici cel mai mic interes fizic si nu aveam prieteni oricum). Cea mai mare frustrare a mea era ca ceilalti deja radeau de mine si imi strigau fel si fel...asa cum sunt copiii si-l intrebau pe frati-miu mai in gluma "ai trimis-o in casa?". Asaaaa...apoi eu nu am avut voie sa joc handbal profesionist desi a sunat profesorul sa vorbeasca special cu mama si sa-i spuna cat de buna sunt. De ce ? Pt ca fetele nu bat mingea ci canta la pian (prin urmare am cantat 10 ani la pian cu profesor fara sa am nici cea mai mica urma de dragoste fata de muzica). Frati-miu din clasa a doua mergea singur la fotbal. Bine, sunt mult mai multe... imi spunea mama ca e normal ca el sa mai ia si cate un 5 la scoala ca doar e baiat. Daca eu luam un 8 deja incepea cu pedepsele.
    In familia sotului meu au fost tot fata si baiat, dar nu s-au facut diferente. Primeau aceleasi lucruri si aveau aceleasi reguli. Nu existau scuze de genul "tu esti baiat si ea e fata".
    Tu ce astepti acum? Fetita sau baietel? Mie mi-e teama sa fac al doilea cpil din cauza acestui lucru. As putea sa fac diferente fara sa-mi dau seama si pur si simplu mi-e teama.

  4. #4
    iubytzik22
    Guest
    Eu in schimb am fost cea rasfatata fiind si cea mai mica dar si din cauza ca eram singura fata intre doi baieti si diferenta de varsta era de 14, respectiv 12 ani asa ca nici vorba de iesit in oras....tin minte ca eram prin clasa a 8-a si m-a luat frate miu la un majorat cu el si m-a imbracat el nu cumva sa mi se vada ceva sau sa fiu prea dezbracata....si in rest diferente nu au fost decat la imbracaminte poate ca eram mai cocheta imi placea sa ma imbrac mereu ,,,sa arat cat mai bn in rest nu...diferente nu a facut mama decat acuma sa spunem ca ma mai ajuta cu banii cat imi gaseesc un loc de munca ca dupa aia nu mai imi da nimic....ca au si ei multe de facut ca sa se intoarca in tara....

  5. #5
    oanachampion
    Guest
    Ai mei sunt despartiti si noi (eu si sora mea) am stat cu mama. Mie mi-a convenit de minune sa am o sora mai mare, de pe la 15 ani (ai mei, ea e cu 7 ani mai mare) ma lasa mama cu ea in vacanta, la discoteca etc. Tatal meu, in schimb, a preferat-o intotdeauna pe ea si a fost evidenta chestia asta... cu sora mea m-am inteles si ma inteleg super, o iubesc din tot sufletul meu, insa cu tata nu mai vorbesc de niste ani buni...
    Noi (eu si sotul meu) nu facem diferente intre copiii nostri. Adevarul e ca ar fi si greu sa faci diferente intre doi copii de aceeasi varsta si de acelasi sex. Amandoi au parte de exact aceleasi jucarii, de acelasi timp petrecut cu noi, de aceleasi pedepse etc.

  6. #6
    Moderator Floricica Senior ankag's Avatar
    Membru inregistrat la
    25.01.2010
    Postari in forum
    2.561
    Noi suntem 2 frati si parintii mei au incercat din rasputeri sa nu faca nici un fel de diferente intre noi... uneori cred ca la modul obsesiv. Ajunsesem la o discutie tampita la un moment dat ca eu folosesc tampoane, la care eu am replicat, dar tu mananci mai mult... deci va dati seama :))
    Suntem foarte apropiati, e si mica diferenta de varsta, 2 ani, el e mai mare. Tot timpul am fost prieteni buni, dar mereu intr-o competitie. Mai ales in fata parintilor. Asta o patim si acum daca mergem impreuna acasa... fiecare tre sa demonstreze in fata lor ca e mai bun cu ceva. In rest totul e super intre noi si cand avem o problema ne sunam si ne sfatuim, cand avem timp si ne intalnim doar noi suntem in stare sa pierdem noaptea sa povestim.
    In afara de actiuni propriu zise ale parintilor, am observat in schimb ca tot timpul mama l-a placut mai mult pe el si tata pe mine. E o chestie de potrivire de personalitate. Eu sunt ca tata, mai dintr-o bucata asa, mai pragmatica. Ei sunt mai cu filozofii, carti... din astea. Si am suferit ca mama cumva il placea mai mult pe el, desi tot timpul s-a purtat la fel de frumos si cu mine. Dar o vedeam ca pe el parca il asculta mai cu placere... eu cand incepeam cu povesti de la serviciu din faculta... lucram la morti :)) la anatomie, nu mai stia cum sa scape de mine. Probabil si el a suferit ca si tata facea tot ca mama... prefera sa vorbeasca cu mine, sa se certe cu mine. Chiar ca el facea o diferenta... imi zicea ca eu sunt mai nesi si pe mine ma poate certa mai rau, ca mie oricum nu imi pasa, nu sufar, dar cu el si daca se uita putin urat deja sufera baiatul...
    Acum de cand suntem amandoi adulti, cu familiile noastre, de cand am si eu rolul de sotie si de mama, relatia cu mama s-a imbunatatit substantial... am devenit prietene foarte bune, cum inainte nu eram... era doar mama. Si pentru ca am mai mult timp liber, si si sotul are parintii in acelasi oras cu ai mei mergem mai des pe la ei si suntem in legatura mai apropiata. Iar de cand suntem adulti nu au mai incercat sa fie perfecta egalitate, si ne-au ajutat pe fiecare cand si cu ce a avut nevoie, fara sa mai faca comparatii.

  7. #7
    Floricica Senior roxy29's Avatar
    Membru inregistrat la
    12.10.2009
    Postari in forum
    4.012
    foarte interesant subiect. eu am fost singura la parinti insa am o verisoara mai mare si mereu imi amintesc ca ea avea voie unele chestii si eu nu, dar la fel realizez si eu era mai mare si era normal. mereu matusa mea ii reprosa bunicii ca tatal meu e copilul preferat si eu ii replicam ca verisoara e nepoata preferata, adevarul era undeva la mijloc caci matusa mea avea o situatie financiara mai buna si bunicii ne ajutam mai mult pe noi. iar verisoara mea era mai studioasa eu eram mai cu capul in nori si de aici diferentele intre noi.
    insa la sotul meu soacra a facut diferente mereu tot pe acelasi considerent ca ea o ducea mai greu. mie mi s-a parut oarecum normal pana ne-am casatorit dar apoi era chiar aiurea caci si noi aveam nevoie uneori avand copilul, acum cand am doi nu mai are cu ce sa ma ajute ca realizeaza ca nu a fost corecta.
    eu ca mama le voi da la ambii la fel, daca cel care va avea mai mult va considera ca fratele ar trebui sa aiba mai mult sa ii dea de la el. copiii simt diferentele cele mai mici si uneori se strica relatiile intre ei. si e pacat

  8. #8
    Floricica Senior ruxidadi's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.12.2008
    Localitate
    Brasov
    Postari in forum
    4.586
    Foarte interesante raspunsurile, va multumesc!

    Da, intr-adevar sunt parinti care, din pacate, fac diferente intre copii. Diferentele de program, care tin de varsta, mi se par normale, bine-nteles in anumite limite nu la modul absurd ca in cazul Alexxiei.
    Din cate am observat eu, diferenta mare de varsta dintre copii este cel mai adesea motivul pentru care parintii fac diferente, copilul mai mic fiind cel favorizat. Apoi mai sunt parinti care favorizeaza pe unul din copii cand acestia sunt de sexe diferite. Si apoi mai sunt si cazurile in care pur si simplu unul sau ambii parinti au o simpatie mai mare fata de unul din copii chiar daca acestia sunt apropiati ca varsta si de acelasi sex.

    Este trist ca parintii nu incearca sa isi controleze aceste parinti, pentru ca de multe ori aceste favoritisme nu ajuta deloc copilul favorizat, din contra acesta ajunge sa fie rasfatat, iresponsabil si dependent de parinti.

    Cert este ca aceste diferente duc in timp la neintelegeri in familie si la racirea relatiilor dintre parinti si copii sau chiar dintre frati.

  9. #9
    Floricica Senior ruxidadi's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.12.2008
    Localitate
    Brasov
    Postari in forum
    4.586
    Citat Postat de alexxya Vezi mesajul
    Ruxi...inteleg ca voi erati doua fete, altfel poate fi privita situatia. La noi a fost clara diferenta. Frati-miu e mai mic decat mine cu 7 ani dar toata viata a fost favorizat. Ne intelegeam foarte bine cand eram mici apoi, din cauza diferentelor care se faceau relatia noastra s-a racit de tot si acum nu ne mai vorbim decat formal. Cand el avea 10 ani si eu 17 el avea voie sa stea afara iarna pana la ora 21, eu eram obligata sa intru in casa de la 19 pe motiv ca o domnisoara nu trebuie sa ramana in fata blocului cu golanii dupa lasatul serii (eram genul de fetita baietoaica in trening si singura mea treaba cu baietii era sa fac intrecere cu ei in jurul blocului, nu prezentam nici cel mai mic interes fizic si nu aveam prieteni oricum). Cea mai mare frustrare a mea era ca ceilalti deja radeau de mine si imi strigau fel si fel...asa cum sunt copiii si-l intrebau pe frati-miu mai in gluma "ai trimis-o in casa?". Asaaaa...apoi eu nu am avut voie sa joc handbal profesionist desi a sunat profesorul sa vorbeasca special cu mama si sa-i spuna cat de buna sunt. De ce ? Pt ca fetele nu bat mingea ci canta la pian (prin urmare am cantat 10 ani la pian cu profesor fara sa am nici cea mai mica urma de dragoste fata de muzica). Frati-miu din clasa a doua mergea singur la fotbal. Bine, sunt mult mai multe... imi spunea mama ca e normal ca el sa mai ia si cate un 5 la scoala ca doar e baiat. Daca eu luam un 8 deja incepea cu pedepsele.
    In familia sotului meu au fost tot fata si baiat, dar nu s-au facut diferente. Primeau aceleasi lucruri si aveau aceleasi reguli. Nu existau scuze de genul "tu esti baiat si ea e fata".
    Tu ce astepti acum? Fetita sau baietel? Mie mi-e teama sa fac al doilea cpil din cauza acestui lucru. As putea sa fac diferente fara sa-mi dau seama si pur si simplu mi-e teama.
    Da, eu mai am o sora si poate ca a ajutat faptul ca am fost amandoua fete. Dar la cum au procedat ai mei, cred ca la fel s-ar fi purtat si daca una din noi era baiat. Cu certitudine nu pot sti

    Parintii tai mi s-au parut cam plini de prejudecati si de aici restrictiile pe care ti le impuneau tie. Cred ca ti-afost foarte greu si nu au procedat corect si uite ca asa cum am mai spus s-a ajuns la neintelegeri intre tine si fratele tau.

    Eu am un baietel si astept o fetita acum, am vrut sa fie apropiati ca varsta tocmai in ideea ca asa se vor intelege mai bine si vor avea preocupari comune si ca noi - eu si sotul - nu vom fi tentati sa punem pe umerii celui mai mare si grija pentru fratele mai mic. Bine - in anumite limite - intotdeauna fratele mai mare va avea grija de cel mai mic, pana la o anumita varsta, dar cand diferenta este mai mare, am vazut ca pretentiile parintilor de la copilul mai mare cresc, adica ajung chiar sa ii ceara sa il ingrijeasca pe cel mic: pus pe oala, sters, sa curete dupa el, sa fie certat ca nu a observat ca cel mic face vreo prostie etc si nu mi se pare normal, pentru ca chiar daca cel mare 8 sau 10 ani, totusi este inca un copil care nu trebuie dintr-o data sa se trezeasca cu asa o raspundere mare pe umeri.

    Copiii trebuie crescuti si educati de catre parinti si sustinuti moral sau ajutati material in egala masura de catre acestia.

  10. #10
    Floricica Senior ruxidadi's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.12.2008
    Localitate
    Brasov
    Postari in forum
    4.586
    Am deschis acest subiect, tocmai pentru ca multa lume poate nici nu constientizeaza cat rau se poate face unor copii printr-un tratament diferentiat si citind si observand la ce au dus diferentele facute de parinti intre copii, putem sa incercam sa nu facem aceleasi greseli cu copiii nostri.

    Eu cunosc si cazuri in care frati de sexe diferite si intre care este o diferenta mare de varsta se inteleg si se iubesc, asa cum este normal. Sunt sigura ca trebuie sa existe si o anumita compatibilitate intre frati, dar si spiritul in care sunt crescuti si educati are o mare importanta.

  11. #11
    cristina elena
    Guest
    Eu nu stiu daca poti privi altfel situatia cand copiii sunt de acelasi sex (din prisma parintilor adica).
    Eu doar o sora am, parintii ne-au tratat la fel si ne-au iubit in egala masura.
    E diferenta intre noi de 2 ani jumate. Ne iubim parintii si-i apreciem, nu s-a pus problema de diferente intre noi.
    Deci am un fond bun Si eu imi iubesc copiii la fel.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari