Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Administrator Floricica Nou Venita pavalina's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.11.2009
    Postari in forum
    169

    Mame care lucreaza - cum va descurcati?

    Dragelor,

    sunt mamica de 2 fetite superbe de 4 si 2 ani, de curand am revenit la job si mi se pare super solicitant. Nu reusesc sa gasesc un echilibru intre viata de familie si job. Cand ajung seara acasa sunt daramata si copiii ma iau de buna cum se zice. Jobul este full time si ma solicita destul de mult. Ma simt si vinovata ca nu mai petrec suficient timp cu ele. Voi cum va descurcati?

  2. #2
    Floricica Nou Venita michaelap's Avatar
    Membru inregistrat la
    21.10.2012
    Postari in forum
    195
    Si eu ma gandesc cu groaza la momentul in care voi incepe serviciul ; mai e atat de putin pana atunci...

  3. #3
    Administrator Floricica Nou Venita pavalina's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.11.2009
    Postari in forum
    169
    ma tot incurajez spunandu-mi ca sunt in perioada de acomodare. unele mamici cu care am mai vb mi-au spus ca dupa 2 luni au reusit sa intre intr-un ritm normal, insa sunt zile cand trebuie sa gasesc solutii de genul: copiii s-au imbolnavit si trebuie sa stea acasa (amadoua merg la gradinita), eu nu pot lipsi de la serviciu pentru ca de abia am revenit si trebuie sa trag tare sa reconfirm ca sunt buna pe ceea ce fac, sotul nici atat, bunicii sunt in provincie si nu ma pot ajuta cu copiii si e dificil sa ne impartim sarcinile pentru a face fericita pe toata lumea. ma gandisem ca ar fi bine sa angajez o bona care sa stea cu cea mica acasa si la nevoie cu amandoua , insa sunt destul de reticenta la ideea asta pentru ca am auzit tot felul de povesti "de groaza" despre bone. Am incercat sa gasesc pe cineva printre cunoscuti insa nu am avut succes pana acum si am ales varianta cu gradinita(chiar daca mi se rupe sufletul de cea mica pentru ca sufera foarte mult si inca nu s-a acomodat). Toata lumea imi spune sa am rabdare, dar eu simt ca e destul de dificil. Nu o data m-am gandit sa renunt la job si sa mai stau acasa pana mai creste si pitica familiei. Chiar sunt curioasa cum rusesc alte mame sa se organizeze, sa aiba timp si de job si de copil si de casa?

  4. #4
    Floricica Novice simonacio's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.08.2011
    Postari in forum
    564
    eu lucrez de cand fetita avea aproapte un an. si parintii mei si socrii sunt in provincie si lucreaza si ei. am apelat la o bona. e destul de bine. eu am inceput si un alt serviciu si mi-a luat ceva timp pana sa ma acomodez. e greu intr-adevar. dar ai putina rabdare, te vei acomoda. eu n-am apelat la o gradinita tocmai de frica ca se va imbolnavi si va trebui sa stau acasa ceea ce nu se poate. intreaba vecinele mai in varsta, eu am fost surprinsa sa gasesc doua vecine dar dupa ce gasisem bona mea. multa rabdare!

  5. #5
    Moderator Floricica Debutanta snowdance22's Avatar
    Membru inregistrat la
    23.08.2010
    Localitate
    Alicante
    Postari in forum
    1.161
    eu lucrez de cand avea Maria un an si o luna. din momentul acela, in afara de o zi libera pe saptamana, am mai stat acasa 2 zile la Craciun si 2 zile la Paste :)))) e greu, e foarte greu, iar programul meu e ceva ce nici nu-mi imaginam cand n-o aveam... eu am fost singura de la inceput, numai cu sotul care lucra in ture de cate 4 ore zilnic(adica de la 12 la 16 si de la 20 la 1-2 noaptea) si nu era bun de nimic, saracul... (dar tot ma ajuta cat putea...). zilele mele arata cam asa: ma trezesc la ora 6, pana la 6:30 ma pregatesc si il trezesc pe sot sa aduca masina din parcare. iau fata intr-o paturica si o pun in scaunul de masina, ma duce la munca (intru la 7), iar ei se intorc si mai dorm pana la 8:15-8:20. o trezeste, o spala, o imbraca, ii da sa manance si o duce la gradinita (intra intre 9 si 9:15). la ora 12-12:15 o ia de la gradinita, ii da sa manance si se joaca cu ea. in timp ce ea e la gradi, el gateste. la 1:30 o culca, iar la 15 vin dupa mine la munca. ma aduce acasa cu ea, iarel pleaca la serviciul lui, pana la 22 (l-a lasat pe cel de dinainte cand am inceput eu ca sa ne putem roti). dupa-amiaza fata sta cu mine, facem curatenie, iesim in parc, ne plimbam, ne jucam, invatam, desenam...normal, cum zici tu, ma ia de noua :)))) la 20:30 cina, la 21:30 baia si pana la 22 adoarme... eu ma culc dupa ce se intoarce sotul, fiindca avem exact o ora-doua la dispozitie sa mai schimbam doua vorbe si sa fim impreuna...
    daca se schimba ceva in programul nostru de munca, o lasam la gradi la program prelungit pana la 17 sau - daca e week-end, am o fmeie cu care sta din cand in cand si care imi place tare mult si o platesc pe ea cu ora.
    nu e viata, stiu, e lupta... dar in timpurile pe care le traim, tinem cu dintii de locurile de munca pe care le avem si tot ce facem facem ca sa fie bine tuturor... si nu-mi pot permite sa stau acasa, ar fi imposibil sa ajungem la sfarsit de luna cu un singur salariu...
    asa ca, pavalina, fruntea sus si...tot inainte, ca pionierii! :))

  6. #6
    Administrator Floricica Nou Venita pavalina's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.11.2009
    Postari in forum
    169
    fetelor, va multumesc pentru incurajari si va fac cinste cu . Azi noapte nu am dormit deloc. Pitica mea s-a foit si a scancit toata noaptea (cred ca ii dau maselutele de 2 anisori). Am gasit o solutie cu ea sa o mai tin acasa pentru ca din 4 saptamani de gradi 3 le-a stat acasa bolnava si am rugat-o pe soacra mea sa vina sa stea cu ea (este din provincie dar este pensionara, nu-i usor pentru ca nu avem prea mult spatiu, insa cred ca e un sacrificiu pe care merita sa-l facem macar pana in primavara) si de azi a ramas acasa. A plans putin de dimineata cand a vazut ca plec dar pana la urma s-a potolit si ne-am luat la revedere in conditii bune. Mi-a spus pa si mi-a zambit si apoi a fugit la joaca. Am plecat cu inima mai usoara. Sper sa ne acomodam repede cu noua situatie si sa fie mai usor. Acum intampin ceva probleme cu cea mare care este un pic geloasa ca Irinuca sta acasa cu bunica si de dimineata a plans un pic ca nu vrea sa mearga la gradi. Mi-e si mila de ea ca se trezeste saracuta de la 7 si o imbrac de multe ori dormind (ea doarme nu eu:))) iar seara ajungem acasa impreuna in jur de ora 19.00. Vad ca face fata cu brio totusi programului. De multe ori face fata chiar mai bine decat mine:)) Sa avem o zi frumoasa!

  7. #7
    Moderator Floricica Cu Vechime savuanamaria's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.07.2010
    Localitate
    Craiova
    Postari in forum
    7.818
    doamne fetelor ce situatii descrieti...sper sa pot face fata si eu din primavara....as vrea sa il duc la gradi cate o ora si marind usor programul sa vad daca se acomodeaza, pana la vara cand o sa fiu nevoita sa ma intorc la munca....as vrea mai devreme din cauza nevoilor, insanu am cu cine sa il las.....socrii sunt la tara, parintii mei lucreaza, sotul pleaca dimineata si vine cel mai devreme la 6, si asta poate o data de 2 ori pe sapt, caci de cele mai multe ori vine seraa pe la 8 sau chiar 9-10 uneri si la miezul noptii, nu stiou cum vom reusi, dar ma rog sa se acomodeze la gradi.....pana cum nu mi-a racit...in toamna asta...sper sa fie rezistent ca mine....ma inspaimanta ce va urma si ma rog sa gasesc un job cu program cat de cat normal, caci cel de dinainte 3 zile di 5 lucram pana seara la 8, ajungeam la 8.30 acasa, acum nu o sa imi permit asa ceva!revin i eu cu detalii cand o sa stabilim ceva, poate ii este cuiva de ajutor asa cum mi-a fost si mie sa citesc povestile voastre!

  8. #8
    Floricica Novice simonacio's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.08.2011
    Postari in forum
    564
    bebele se va imbolnavi inevitabil cand intra in colectivitate, daca nu are febra ti-l primeste la cresa. primavara si vara e mai usor ca isi revin mai repede dar iarna eu zic ca nu are rost sa o duc la cresa pentru ca dupa cum ai zis si tu, 2 saptamani pe luna sta bolnava. mai bine e sa stea acasa cu cineva. noi am apelat la o bona macar sa ne treaca de iarna asta. e cam scump dar asta e, nu avem altceva ce face! multa bafta!

  9. #9
    Administrator Floricica Nou Venita pavalina's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.11.2009
    Postari in forum
    169
    am o prietena care este super norocoasa. Si mama si soacra locuiesc in aceeasi localitate cu ea si amandoua sunt pensionare. Se duce linistita la job, are timp si de teatru si de film si de alte party-uri. Este adevarat ca petrece destul de putin timp cu copiii, insa e linistita pentru ca cele doua mame fac treaba buna si gaseste si casa curata si copiii ingrijiti si cand vine acasa are timp sa faca ceva cu ei nu petrece timpul ca mine la bucatarie sau dand cu aspiratorul. are parte de "quality time" cu familia.

    Cred ca e situatia ideala, eu nu am mai fost la un film de nu mai tin minte, nu mai spun de alte activitati fara copii. Bine nu ma plang, pentru ca imi face placere sa stau cu ei si sincer nici nu rezist prea mult fara ei (cel mai mult le-am lasat la mama o data 3 zile pentru ca zugraveam si nu ma puteam ocupa de ele), dar parca mi-ar prinde bine o iesire doar eu cu sotul din cand in cand:) Si de cand si cu jobul, am ajuns sa vb la telefon ca seara ne petrecem cat mai mult timp cu copiii si apoi cadem lati amandoi pana dimineata la 6 cand suna ceasul:)

  10. #10
    Floricica Avansata cryssa's Avatar
    Membru inregistrat la
    26.10.2006
    Postari in forum
    1.860
    Alina,ceea ce descrii tu traiesc 90% dintre mamici...problema acestui secol al vitezei este timpul.Timp care s-a scurtat fff mult si al regimului in care traim care nu ne permite sa fim casnice sau sa lucram maxim 6 ore,pentru a putea sta cat mai mult cu copilasii mai ales pana la 6 ani cand este o perioada in care micutii au mare nevoie de mamica lor..nu de bunica,soacra,bona,etc.Insa eu de 2 ani ma lupt cu mine insami sa pot rezista fizic si psihic acestui haos si amalgam de treburi zilnice ,care in timp te afecteaza foarte rau.Eu o am pe soacra,care ne ajuta cu ea (nu sta cu noi),am avut-o la gradi si o lua a la 16.30 si mai statea pana la 19.00 cand venea sotul sau printr-o minune eu.Dar de 2 luni a facut o anxietate de separare foarte puternica si sunt obligata sa o tin acasa anul acesta.Nu pot sa ti spun in ce stare o gasesc,agitata si cu mare chef sa se joace cu mine..la ora 20.00 seara..cand eu nu vad decat patul...insa ma mobilizez si macar 30 min ne jucam cum vrea ea apoi incep sa fac curat si mancare (soacra mea nu face nimic in casa ca nu i-am permis eu-nu ca ar fi vre-o scorpie)..si uit asa ma prinde ora 23.00 cand spal copilul il bag in pat si apoi ma spal eu si nani...si dimineata la 6.30 cand aud ceasul imi vine sa-l arunc pe geam darrrrrrrrr ma mobilizez si incepe o noua zi ..ma ajuta foarte mult niste pastilute de la alevia -antistres cand simt ca nu mai rezist i-au o pastiluta si pot sta si la o coada de masini de 2 km ca nu ma mai strsez))).Deci concluzia este ca noi ca mame,trebuie sa intelegm ca serviciul este important ca ne aduce o anumita suma lunar in casa dar cel mai important ca copilul nostru,viitorul tanar adolescent va creste si va fi marcat ca nu a petrecut timp cu parintii lui suficient si este mare pacat.Eu solutia miraculoasa chiar nu am gasit-o,insa cum am mai spus incerc sa petrec acel putin timp in mod inteligent si placut cu copilul meu astfel sper ca ea sa creasca frumos fizic si psihic.Pentru mine cariera nu este importanta,as renunta oricand la ea ca sa stau cu copilul,in cazul in care cineva imi va da lunar macar jumate din cat iau ...asa degeaba))).

  11. #11
    Administrator Floricica Nou Venita pavalina's Avatar
    Membru inregistrat la
    04.11.2009
    Postari in forum
    169
    Fetelor sunteti tare dragute:)!!! Cryssa, stiu ca traim in secolul vitezei si ca femeia vremurilor noastre trebuie sa fie si mama si nevasta si profesionista si gospodina si sa mai fie si fotomodel daca se poate(eu personal chiar cred ca sunt prea multide-alde trebuie in viata noastra), insa nu ma pot obisnui cu sentimentul de vinovatie. Cand am ajuns aseara acasa, Irinuca a stat pe mine efectiv o jumatate de ora. Si m-a pupat, m-a imbratisat, m-a pieptanat, nici nu mai stia ce sa-mi faca pe bune, mi-a fost asa mila de ea ca ma gandeam cat de dor i-a fost de mine in timpul zilei. Miru(fetita cea mare) este mai obisnuita cu absenta mea, merge la gradinita deja de 2 ani, insa s-a intamplat acum o saptamana sa o duc prima si sa o iau ultima de la gradi, mai ramasese ea si femeia de serviciu si fata mea se plimba dupa femeia aia care trebuia sa-si faca treaba nu putea sa stea cu ea. Mi s-a rupt sufletul, pe cuvant, imi venea sa plang. Nu ma pot abtine sa nu ma simt vinovata si in acelasi timp sa nu-mi fie ciuda pe viata asta ca e asa.

    Nici eu nu sunt mare carierista si chiar am incercat sa gasesc un job cu program mai flexibil, dar nu am avut succes. Exista si problema banilor pe care nu o poti ignora si e un cerc vicios din care nu ai scapare.

    Incerc cand suntem impreuna sa folosesc timpul la fel ca si tine intr-un mod benefic pentru ele, insa parca tot simt ca nu e suficient. Am ajuns sa dorm cateva ore pe noapte(4, maxim 5) ca sa-mi fac treaba dupa ce se culca ele sa nu le mai iau din timpul petrecut cu mine si seara povestim ce am facut in ziua aia, citim povesti, desenam, ne jucam si ne iubim mult mult mult. Tot zic ca o sa ma acomodez si n-o sa mi se mai para asa, dar toata ziua mi-e un dor de ele de nu va pot descrie.

    De abia astept sarbatorile sa petrecem mai mult timp in familie:)

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari