Ultimele discutii din forum
  1. #1
    loredana3345
    Guest

    Cand e indicat sa isi refaca o mama singura viata

    stie cineva cand ar fi cel mai bine sa ma implic intr o relatie serioasa?acum ceva timp eram hotarata sa ii gasesc fetitei mele un tata,pana la implinirea varstei de 2 ani,sa se obisnuiasca cu el.dar uitandu ma la stiri si vazand cate cazuri de pedofilie sunt in ziua de azi...asta e temerea mea,ca nu pot sa stau chiar tot timpul cu ochii pe copil.ce credeti ca ar trebuii sa fac?sa imi gasesc pe cineva cat mai repede si fetita sa il stie de tata?sau sa astept sa mai creasca si sa inceapa sa inteleaga mai multe,dar atunci nu o sa sufere stiind ca respectivul nu e tatal ei?oare cum ar fii mai bine?a mai trecut cineva prin asa ceva?

  2. #2
    Floricica Cu Vechime adryaana's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2009
    Postari in forum
    7.717
    draga mea... iti spun din experientza parerea mea.. iar experienta mea nu este cea a mamei care nu stie ce sa faca..ci a fetitei...:)
    mama mea, despartita de sot cand eu aveam 9 luni initial nu a mai vrut sa auda de o relatie... apoi s-a gandit ca ar fi bine daca as aveaa un tata si mai ales si ea un sot..... dar ca si pe tine o macina gandul ca va da peste cine stie ce fel de om,...... si asa cu gandul tot la o tragedie e singura si acum...
    are 46 de ani... eu sunt casatorita in alt oras .. cei drept doar la 100km distantza si nu peste mari si tari dar tot nu suntem in acelas oras sa ne putem vizita cand dorim..... desi s-a bucurat pentru mine cine stie cat a plans cand s-a vazut singura.. momentan locuieste si sora ei la ea dar ea o data si o data se va marita... si mami va ramane singura...
    poate unele vor crede ca e un gand egoist dar eu zic sa nu incerci sa gandesti pozitiv si sa nu te gandesti la ce e rau iar cand va aparea persoana potrivita sa incerci sa-ti faci din nou o familie.. pedofili au existati si vor exista dar eu foarte putine cazuri am intalnit de soti ai mamelor.. mai multi sunt in anturajul copiilor...e normal sa te gandesti la binele copiluli tau.. si eu am o fetitza si asta fac si eu.. de fapt ce conteaza ce avem?.. fetite, baietei.. pentru toti e un pericol dar nu trebuie sa ne lasam prada gandurilor negative...
    aa si inca ceva.. sa stii ca desi mama mea s-a straduit cat a putut si ma iubit si ma iubeste foarte mult.. in inima mea de copil.. desi poate nu am recunoscut nici o data mi-ar fi placut ca in prima zi de scoala.. sau la alt eveniment sa fiu si cu tati de mana,... chiar daca nu era tatal meu natural.. dupa el oricum nu am tanjit nici o data ci doar dupa un "tata".. .. sau daca nu la evenimente macar sa pot spune si eu o data "te spun la tata si vine el maine la scoala" :) ...
    .. mult succes! si optimism... ai o fetitza tare frumusica:*

  3. #3
    Floricica Novice Ruxy_ta's Avatar
    Membru inregistrat la
    25.07.2010
    Postari in forum
    412
    Felicitari in primul rand pentru ca vrei sa mergi mai departe! Zilele trecute am privit o emisiune "What no t wear" de pe Travel and Living si protagonista era o tipa de 28 de ani, soferita de betoniera, vaduva de 5 ani, cu un baietel, care evident se imbraca oribil, doar blugi si tricouri largi, foarte masculin, foarte agresiv... la insistentele mamei ei a privit cu interes posibilitatea de a merge mai departe si de a se face din nou o dama bine.

    Ideea care m-a surprins, sunt momente din viata cand iti doresti astfel de transformari, astfel de noi reinceputuri, care e ca o reactie in lant, schmbi coafura, garderoba, descoperi ca esti o femeie atragatoare, ba chiar frumoasa si esti pregatita sa intri din nou intr-o relatie!

    Asta a fost paranteza, vroiam sa spun cuiva aceste lucruri si inca nu gasisem "topicul" corespunzator.

    Un alt aspect, daca te gandesti ca dai peste un pedofil, ai putea avea chiar sanse sa dai peste unul...

    Mie imi era frica de cam toti barbatii... pe toti ii suspectam de sentimente nesanatoase fata de copilul meu... mi-a fost greu o perioada cand imi consideram copilul un balast, o obligatie, ceea ce imi limita din start sansele sa gasesc pe cineva... ma consideram o femeie de categoria tzashpea... evident nu eram o "partida"... fara un loc de munca, fara un spatiu de locuit adecvat... nu, nu se prea inghesuiau barbatii... din momentul in care am schimbat aceasta setare, s-a cam limpezit totul, am inceput sa cunosc barbati, am inceput sa fiu din nou dorita inclusiv ca nevasta, l-am gasit pe actualul meu sot, care m-a vrut indiferent de orice, si nici pentru o clipa nu s-a pus problema ca nu s-ar putea intelege cu fiica-mea...

    Totul e in atitudine! si 2) mi-a fost frica cel mai tare de faptul ca barbatul pe care l-as fi placut eu, nu m-ar fi acceptat cu copil... in cele din urma am cernut, evident ca m-am ars... si am primit si replici de genul "nu, nu putem fi impreuna, pentru ca.... ai un copil"...

    esti pregatita pentru toate astea? Daca raspunsul este Da, atunci mult succes.

    Un alt aspect, chiar daca ii gasesti repede repede un alt tatic fetitei tale, nu recomand ca ea sa-i zica tata... e mai sanatoasa o relatie onesta in care ea stie ca acesta nu este tatal ei biologic, ci sotul mamei, care ar putea fi un foarte bun si apropiat prieten...

    Fiica-mea l-a cunoscut pe sotul meu la varsta de 9 ani. Acum la 14 si-ar fi dorit ca el sa fi fost tatal ei. A fost mai complicat la inceput (cand imi cerea sa divortez de el si sa plecam inapoi in oraselul nostru), dar in timp, i-a castigat increderea si acum suntem o familie largita (cu inca un membru) si vreau sa cred fericita.
    Modificata de Ruxy_ta; 17.08.2010 la 07:36:04.

  4. #4
    Floricica Senior paulici's Avatar
    Membru inregistrat la
    08.09.2009
    Postari in forum
    3.046
    Loredana cred ca cel mai important este nu sa te gandesti cand e momentul potrivit ci sa faci acest pas cand intalnesti persoana potrivita. Ca si copil am avut si tata si mama, dar nu am fost fericita, certurile si scandalurile erau mereu in familia noastra si asta nu face bine nici unui copil. Eu si sora mea am fi preferat sa crestem fara amandoi parintii. Eu nu s-au potrivit niciodata, nu s-au inteles niciodata. Loredana ai o papusica foarte frumoasa, nu te grabi sa gasesti pe cineva ca din graba s-ar putea sa dai peste o persoana nepotrivita si vei ajunge sa regreti. Cand o vei intalni pe acea persoana potrivita, in funcite de varsta fetitei vei lua restul deciziilor ce o privesc.

  5. #5
    loredana3345
    Guest
    Citat Postat de adryaana Vezi mesajul
    draga mea... iti spun din experientza parerea mea.. iar experienta mea nu este cea a mamei care nu stie ce sa faca..ci a fetitei...:)
    mama mea, despartita de sot cand eu aveam 9 luni initial nu a mai vrut sa auda de o relatie... apoi s-a gandit ca ar fi bine daca as aveaa un tata si mai ales si ea un sot..... dar ca si pe tine o macina gandul ca va da peste cine stie ce fel de om,...... si asa cu gandul tot la o tragedie e singura si acum...
    are 46 de ani... eu sunt casatorita in alt oras .. cei drept doar la 100km distantza si nu peste mari si tari dar tot nu suntem in acelas oras sa ne putem vizita cand dorim..... desi s-a bucurat pentru mine cine stie cat a plans cand s-a vazut singura.. momentan locuieste si sora ei la ea dar ea o data si o data se va marita... si mami va ramane singura...
    poate unele vor crede ca e un gand egoist dar eu zic sa nu incerci sa gandesti pozitiv si sa nu te gandesti la ce e rau iar cand va aparea persoana potrivita sa incerci sa-ti faci din nou o familie.. pedofili au existati si vor exista dar eu foarte putine cazuri am intalnit de soti ai mamelor.. mai multi sunt in anturajul copiilor...e normal sa te gandesti la binele copiluli tau.. si eu am o fetitza si asta fac si eu.. de fapt ce conteaza ce avem?.. fetite, baietei.. pentru toti e un pericol dar nu trebuie sa ne lasam prada gandurilor negative...
    aa si inca ceva.. sa stii ca desi mama mea s-a straduit cat a putut si ma iubit si ma iubeste foarte mult.. in inima mea de copil.. desi poate nu am recunoscut nici o data mi-ar fi placut ca in prima zi de scoala.. sau la alt eveniment sa fiu si cu tati de mana,... chiar daca nu era tatal meu natural.. dupa el oricum nu am tanjit nici o data ci doar dupa un "tata".. .. sau daca nu la evenimente macar sa pot spune si eu o data "te spun la tata si vine el maine la scoala" :) ...
    .. mult succes! si optimism... ai o fetitza tare frumusica:*
    m a induiosat povestea ta,mai ales modul de exprimare,si imi inchipui si trairile...stiu ca si tatal are rolul lui.dar nu se compara cu al mamei.spre exemplu,eu vb rar cu al meu,si cand nu vb,nu i simt lipsa,dar poate nu i o simt pt ca il am.cat despre relatii,inainte sustineam sus si tare ca nu am nevoie de un barbat langa mine,dar am inceput sa simt lipsa,dar asta mai mult pt fetita mea,ea momentan imi zice mie "tata",dar nu constientizeaza. si poate reusesc sa evit raspunsul nestingherit la intrebarea "unde e tatal meu?".dar pur si simplu mi e teama,mai ales cand vad atatea cazuri la stiri de barbati dementi,pe bune,te uiti la tv,si iti zici ca a innebunit lumea.si eu am un noroc chior sa dau peste barbati dubiosi si nebuni.oare ar fi mai bine sa imi caut pe cineva din strainatate?am vb cu cativa de acolo,doar ca nu i am cunoscut f bine,si am fost invitata la ei,dar mi a fost frica sa ma duc,si cu fetita mica.

  6. #6
    loredana3345
    Guest
    Citat Postat de Ruxy_ta Vezi mesajul
    Felicitari in primul rand pentru ca vrei sa mergi mai departe! Zilele trecute am privit o emisiune "What no t wear" de pe Travel and Living si protagonista era o tipa de 28 de ani, soferita de betoniera, vaduva de 5 ani, cu un baietel, care evident se imbraca oribil, doar blugi si tricouri largi, foarte masculin, foarte agresiv... la insistentele mamei ei a privit cu interes posibilitatea de a merge mai departe si de a se face din nou o dama bine.

    Ideea care m-a surprins, sunt momente din viata cand iti doresti astfel de transformari, astfel de noi reinceputuri, care e ca o reactie in lant, schmbi coafura, garderoba, descoperi ca esti o femeie atragatoare, ba chiar frumoasa si esti pregatita sa intri din nou intr-o relatie!

    Asta a fost paranteza, vroiam sa spun cuiva aceste lucruri si inca nu gasisem "topicul" corespunzator.

    Un alt aspect, daca te gandesti ca dai peste un pedofil, ai putea avea chiar sanse sa dai peste unul...

    Mie imi era frica de cam toti barbatii... pe toti ii suspectam de sentimente nesanatoase fata de copilul meu... mi-a fost greu o perioada cand imi consideram copilul un balast, o obligatie, ceea ce imi limita din start sansele sa gasesc pe cineva... ma consideram o femeie de categoria tzashpea... evident nu eram o "partida"... fara un loc de munca, fara un spatiu de locuit adecvat... nu, nu se prea inghesuiau barbatii... din momentul in care am schimbat aceasta setare, s-a cam limpezit totul, am inceput sa cunosc barbati, am inceput sa fiu din nou dorita inclusiv ca nevasta, l-am gasit pe actualul meu sot, care m-a vrut indiferent de orice, si nici pentru o clipa nu s-a pus problema ca nu s-ar putea intelege cu fiica-mea...

    Totul e in atitudine! si 2) mi-a fost frica cel mai tare de faptul ca barbatul pe care l-as fi placut eu, nu m-ar fi acceptat cu copil... in cele din urma am cernut, evident ca m-am ars... si am primit si replici de genul "nu, nu putem fi impreuna, pentru ca.... ai un copil"...

    esti pregatita pentru toate astea? Daca raspunsul este Da, atunci mult succes.

    Un alt aspect, chiar daca ii gasesti repede repede un alt tatic fetitei tale, nu recomand ca ea sa-i zica tata... e mai sanatoasa o relatie onesta in care ea stie ca acesta nu este tatal ei biologic, ci sotul mamei, care ar putea fi un foarte bun si apropiat prieten...

    Fiica-mea l-a cunoscut pe sotul meu la varsta de 9 ani. Acum la 14 si-ar fi dorit ca el sa fi fost tatal ei. A fost mai complicat la inceput (cand imi cerea sa divortez de el si sa plecam inapoi in oraselul nostru), dar in timp, i-a castigat increderea si acum suntem o familie largita (cu inca un membru) si vreau sa cred fericita.
    raspunsul la intrebarea ta e DA! nu numai ca sunt pregatita,dar am trecut prin asta.dupa nastere cam la 2 luni,cand nu aparuse temerea mea in ceea ce priveste barbatii,cautam disperata pe cineva.imi facusem un cont pe un site de socializare:-) si m am intalnit cu unul de acolo,pe care il instiintasem de la tel ca am copil,m a convins sa ma vad cu el,si mi a dat de inteles ca nu vrea ceva serios cu mine pt ca am copil,lucru care m a infuriat,pt ca unii sau majoritatea cand aud de copii fug de zici ca ai monstru acasa nu copil!daca eram mai slaba de caracter sigur ajungeam deprimata si eventual imi trecea prin minte un gand fulger cum ca ce bine era fara copil,dar nu e adevarat,pt ca mai degraba un copil te ajuta sa ti alegi barbatul potrivit,asa vezi cine te iubeste cu adevarat,pt ca te ia si cu,copil.

  7. #7
    loredana3345
    Guest
    Citat Postat de paulici Vezi mesajul
    Loredana cred ca cel mai important este nu sa te gandesti cand e momentul potrivit ci sa faci acest pas cand intalnesti persoana potrivita. Ca si copil am avut si tata si mama, dar nu am fost fericita, certurile si scandalurile erau mereu in familia noastra si asta nu face bine nici unui copil. Eu si sora mea am fi preferat sa crestem fara amandoi parintii. Eu nu s-au potrivit niciodata, nu s-au inteles niciodata. Loredana ai o papusica foarte frumoasa, nu te grabi sa gasesti pe cineva ca din graba s-ar putea sa dai peste o persoana nepotrivita si vei ajunge sa regreti. Cand o vei intalni pe acea persoana potrivita, in funcite de varsta fetitei vei lua restul deciziilor ce o privesc.
    ai dreptate,doar ca sper sa recunosc persoana potrivita,si sa nu fug de ea,la gandul ca e vreun obsedat:-)

  8. #8
    Floricica Avansata hande's Avatar
    Membru inregistrat la
    22.03.2010
    Postari in forum
    1.594
    Chestiia cu nationalitatea ar trebui sa iasa din discutie,pt ca in primul rand va trebui sa gasesti un OM,indiferent de origini...Si in primul rand acest om va fi sotul tau,iar apoi tatal micutei intr-un fel sau altul.Ai putea sa dai peste vreun om dubios,dar ai putea foarte bine sa gasesti pe cineva cumsecade...dar pt acest lucru ai nevoie de timp,sa cunosti persoana f bine,sa te cunoasca el ca femeie,voi ca adulti,iar apoi poate ca si familie.Singuratatea nu-i o solutie,dar nici graba,eu consider ca n-ar trebui sa dai curs unor inivitatii in strainatate luandu-ti si copilul.
    Bafta multa,sper sa gasesti omul pe care il cauti.

  9. #9
    loredana3345
    Guest
    si daca imi fac pe cineva si fetita stie ca nu e tatal ei,si mai fac un copil,nu o sa se simta prost,stiind ca ea nu e a lui,si celalalt copil e?

  10. #10
    Floricica Novice Ruxy_ta's Avatar
    Membru inregistrat la
    25.07.2010
    Postari in forum
    412
    nu stiu, n-am patit-o cu copil mic, fiica-mea e destul de mare incat sa inteleaga aceste nuante... fratele ei este fiul sotului mamei ei, dar acest lucru nu presupune neaparat un motiv de a se simti ea discriminata in vreun fel... dimpotriva as zice. Ea este adolescenta, el e muci mic, si tocmai acesta este in avantajul ei, sotul meu prefera copii cu care poate sa discute ceva, cu care sa poate interactiona, carora le poate povesti ceva, cu asta micu se cam plictiseste... cu cea mare discuta ore in sir, privesc impreuna filme, documentare, fac teme, cumparaturi, etc. de cel mic ma ocup eu... nu stiu sa zic mai multe, inca n-am ajuns in punctul in care ea ne reproseaza ca fratele ei este favorizat in vreun fel... acum este favorizat in general pentru ca e mic si are nevoile mai presante, lui ii cumpar fructe mai fistichii, ei nu, lui ii suflu cu paiu in fund, ei nu, lui ii iau lactate si cand n-avem bani, ei nu... pe el in pup si in fund, pe ea nu... dar sunt copii diferiti, cu nevoi diferite... cat despre sotz, nu face nicio diferenta ca ea nu ar fi fiica lui, nici nu as avea de ce sa pun problema, e ceva ce nu putem concepe altfel... plus ca ea mai pasteraza legatura cu tatal ei care o suna, ii trimite cadouri, isi petrece vacantele cu el...

    prin urmare, va trebui sa-i cauti un astfel de tatic fetitei tale care sa se ataseze de ea, sa o poate iubi ca pe fiica lui (sa-l doara efectiv atunci cand ea are probleme, sa zicem)... eu am gasit cu greu un astfel de barbat... si mi-a luat ceva sa-l gasesc... un tip cu totul si cu totul special.

  11. #11
    loredana3345
    Guest
    e bine ca mai pastreaza legatura cu tatal ei bun,dar in cazul meu nici nu se pune problema de asa ceva!tocmai d aia ma intrebam daca nu o sa sufere la un moment dat. sper sa am si eu norocul tau,sa mi gasesc pe cineva iubitor.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari