Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Debutanta nicodimionelia's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.02.2010
    Postari in forum
    614
    Despre avorturi - poezie de părintele ilie cleopa



    oare mamă să mai fie

    aceea ce-și omoară fiii? Care fiară vreodată

    Și-a omorât a sa fată? Nici o fiară, tu să știi,

    nu-și omoară ai săi fii,

    numai mama cea creștină

    s-a făcut ca o haină. Este mai rea ca o fiară,

    e de plâns și de ocară

    ca ea își omoară fiii

    Și este vas al urgiei. A lui dumnezeu urgie

    o va munci pe vecie

    că pe pruncii ei cei vii

    ea i-a dat la căsăpii. Pe la doctori i-a ucis,

    cu gheena ea s-a aprins

    că nevinovații prunci

    i-a supus la grele munci



    spre a fi tăiați bucăți

    Și aruncați prin găleți. Vai și-amar de-acele mame

    ce și-au mâncat a lor carne. Nu carne de dobitoc

    care se frige la foc,

    ci carne de oameni vii,

    de nevinovați copii. Să știți voi, mame nebune,

    că altfel nu vă pot spune,

    care-avorturi ați comis,

    de două ori ați ucis. Nevinovaților prunci

    le-ați dat îndoite munci;

    trupul lor nevinovat

    În cuțit l-ați aruncat. Sufletul lor chinuit

    de lumină l-ați lipsit,

    că botez n-au apucat

    Și-n lumină n-au intrat. Iar în ziua de apoi

    ei vă vor pârî pe voi,

    că de viață i-ați lipsit

    Și raiul n-au moștenit. Iar când voi o sa muriți

    iadul o să-l moșteniți. Plângeți acum cu amar

    ca să scăpați de tartar. Cât mai este vreme-acum

    mergeți la duhovnic bun,

    cu lacrimi să vă căiți

    Și să vă mărturisiți,



    c-ați ucis pe-ai voștri fii

    si i-ați omorât de vii,

    cu moartea cea mai amară

    voi i-ați scos din viață afară. Pruncii cei nevinovați

    stau în beznă aruncați,

    căci mămica lor haină

    n-a vrut să le dea lumină. Dumnezeu la început,

    pe eva când a făcut,

    cu un nume tăinuit

    "viață" pe ea a numit. Și i-a spus copii să nască,

    cu-al ei lapte să-i hrănească,

    În dureri să nască fii,

    spre-a fi mamă celor vii. Iar voi, mamelor nebune,

    moarte semănați în lume,

    din a dracilor povață

    omorâți și nu dați viață. Diavolul ușor vă-nșeală

    Și vă prinde cu momeală,

    căci acela la-nceput

    omorâtor s-a făcut. Iară voi lui ați urmat,

    săvârșind mare păcat,

    omorând pruncii de vii,

    ducându-i la căsăpii. N-ați fost voi izvor de viată,

    ci spre moarte-ați fost povață. N-ați voit să nașteți prunci

    Și veți primi grele munci. De aceea voi să știți:

    nu puteți femei să fiți,

    nu sunteți femei de seamă,

    de nu vreți să fiți și mamă. Ori păziți voi fecioria

    Și lăsați căsătoria,

    spre a fi femei alese

    Și a domnului mirese. De nu-ți place fecioria,

    să iubești căsătoria,

    să duci sarcina de mamă,

    să fii femeie de seamă. Să nu te faci roabă plăcerii

    Și unealta desfrânării,

    ci a nașterii durere

    să o primești cu plăcere. Că pedeapsă vei avea

    Și de iad nu vei scăpa

    porunca de n-o păzești

    Și de nașteri te ferești. A te mântui dorești,

    durerea să o primești. Durerea-ți aduce ție

    cereasca împărăție. De-ai ucis băiat sau fată

    ce ar fi trăit odată

    poate ar fi fost un om vestit

    ce pe mulți ar fi izbăvit. Poate-un împărat sau domn

    sau vreun sfânt sau mare om,

    care, de s-ar fi rugat,

    suflete ar fi salvat,



    pe mulți ar fi mântuit,

    chiar din focul cel cumplit,

    pe mulți ar fi ajutat

    să aibă sufletul curat,



    iar de-ar fi fost el un sfânt

    Și om tare la cuvânt,

    prin ale sale cuvinte

    pe mulți lumina la minte,



    spre-a întoarce la lumină

    Și la vesnica odihnă,

    Și a le fi spre lămurire

    spre veșnica fericire. Mamă, mamă blestemată,

    ai gândit tu vreodată,

    când îți ucideai copiii,

    că aceștia au să-nvie



    În ziua cea de apoi,

    când vom învia și noi,

    Și-au să-ți ceară socoteală

    pentru moartea lor amară? Pentru că tu i-ai ucis

    Și-n întuneric i-ai trimis. Atunci ei te vor mustra

    Și-așa te vor întreba:



    "cum ai îndrăznit tu, mamă,

    mamă cu inima de-aramă,

    ca să ne ucizi pe noi

    Și să ne dai la gunoi? N-ai gândit tu oare-atunci

    că în iad sunt grele munci

    pentru cei rau ucigasi

    care ucid copilași? N-ai crezut că vede domnul

    tot ceea ce face omul? "

    vei da seama ce-ai făcut

    Și câți copii ai crescut. Ai ales numai plăcerea

    Și ai ocolit durerea,

    dar la judecată atunci

    o să ai amare munci. Și pentru a ta plăcere

    tu vei merge în durere

    Și-a lui dumnezeu mânie

    te va duce la pieire,



    În iad te vei osândi,

    munca o vei dobândi,

    de nu te vei pocăi

    Și nu te vei spovedi.

  2. #2
    Floricica Debutanta nicodimionelia's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.02.2010
    Postari in forum
    614
    N-ai vrut sa fi mama

    ce-am gresit eu, mama,viata sa mi-o iei? Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei? N-am cum sa ma apar, sa strig. . . N-am putere. Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere. Unde mi-e mormantul, in care cimitir? N-ai vrut sa gust,mama,al vietii sfant potir. Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama. Striga-ma pe nume. . . Nu stiu cum ma cheama! Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis,
    te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis. Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama,
    desi mi-ai luat viata, tot mi-esti draga, mama. Glasul constiintei l-ai lasat deoparte. Tocmai tu, iubire ma trimiti la moarte! ? Tu din necredinta te-ai iubit pe sine,
    eu cu atat mai tare te iubeam pe tine. Iar la judecata cum sa te prezinti? Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti
    ucigasa fapta tu n-o poti ascunde,
    n-o sa ai cuvinte pentru a raspunde. Sunt atatea mame ce-si doresc copii,
    dati-ne o sansa sa ramanem vii. Cin'sa planga, doamne;noaptea-atator drame
    cine sa trezeasca zeci de mii de mame.

  3. #3
    mother
    Guest
    wow!

    dura poezie!

    vezi ca mai e un topic despre avort :)

  4. #4
    oanachampion
    Guest
    Cine a scris poezia asta n-a vazut niciodata un pui de veverita mort, aruncat din cuib de propria sa mama... sau o femela gupi, mancandu-si puii imediat dupa ce i-a nascut... Si exemplele pot continua. :) Nu suntem singura specie care isi omoara descendentii (cu deosebirea ca, la oameni, nu este considerat "normal" sa-i omori DUPA ce s-au nascut).

  5. #5
    Moderator Floricica Avansata Krisstina's Avatar
    Membru inregistrat la
    17.01.2010
    Postari in forum
    1.390
    eu zic sa priviti la acest video......... si sa aveti si sunetul pornit .
    http://www.contraboli.ro/video-impresionant-mama-elefant-isi-resusciteaza-puiul-nou-nascut/

  6. #6
    oanachampion
    Guest
    Cristina, si? Ce-i cu asta? Oamenii n-ar fi ajuns la 6 miliarde fara sa-si protejeze copiii!
    In alta ordine de idei, nu inteleg care-i faza cu toate poeziile pro-life... Orice femeie care se gandeste la avort va termina prin a-si asculta vocea interioara, vocea propriei constiinte (tinand cont si de circumstantele in care se afla), nu vocile preotilor (care nu doresc decat sa ingroase randurile celor care se dau cu capul de podeaua bisericilor in cautarea iertarii... cu cat mai multi enoriasi, cu atat mai multe contributii la "cutia milei") sau, mai rau, a celor care se erijeaza in vocea copiilor lor nenascuti (dar, se pare, cu o inteligenta si profunzime specifica unui adult :P)... Ridicol!

  7. #7
    Floricica Debutanta nicodimionelia's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.02.2010
    Postari in forum
    614
    Nu trebuie sa se supere nimeni eu pur si simplu am dat de ea pe net si am citit-o. Mi-au dat lacrimele chear daca nu am nici un avort. Am ramas insarcinata si am pastrat bebele chear daca am 23 de ani. Sincer de asta imi este cel mai frica. Doamne fereste.

  8. #8
    stefaniajohansson
    Guest
    Oana, cred ca si tu iti dai seama ca le cam exagerezi..preotimea nu se rezuma doar la preotimea din romania. si preotimea din romania nici ea nu se rezuma numai la preotii despre care vorbesti tu..si pe care eu ii numesc popi;P
    sincera sa fiu, mie imi pare rau de tine. vorbe atat de reci nu pot sa vina decat din partea unei persoane care traieste inconjurata de raceala.

  9. #9
    oanachampion
    Guest
    Stefania, pai aici e o vorba: "In Chicago we have 4 seasons: winter, winter, winter and 4th of July!"
    Lasand gluma la o parte, nu sunt deloc inconjurata de raceala. Am un sot extrem de iubitor si o familie care ma iubeste si carora le e asa de dor de mine, ca imi serbeaza ziua (cu tort si toate cele) in fiecare an, desi eu nu sunt langa ei. Insa, cum am mai zis, eu nu sunt genul de om care sa traiasca toat viata cu regretele a ceea ce a facut (poate si pentru ca sunt un om extrem de responsabil si nu fac nimic ce ar putea avea niste consecinte psihologice severe). Singura chestie de care ma fac "vinovata" in cazul de fata este ca sunt putin mai pragmatica decat voi si muuuult mai putin sentimentala... Insa... am observat ca, in general pe forum, atunci cand nu convingeti cu argumente (nu e vorba numai de tine, nu esti singura), aruncati vorbe de genul "mi-e mila de tine"...

  10. #10
    oanachampion
    Guest
    Revenind la subiect, atunci cand iti doresti un copil, treci peste orice sa-l ai. Atunci cand nu-l doresti, iti gasesti cel mai mic lucru de care sa te agati, ca motiv sa nu-l ai. Eu, de ex, am ramas insarcinata pentru prima oara in viata mea la 10 luni dupa ce m-am casatorit (si 9 luni dupa ce ma mutasem in alta tara). Nu aveam nici un ajutor (in afara de sotul meu, insa el munceste destul de mult, deci era clar ca nu ma va putea ajuta 100%) si habar n-aveam cum se cresc copiii, in toata viata mea tinusem in brate un singur baietel de vreo 2 ani vreo 5 minute. Atat. Am aflat ca voi avea gemeni si nu m-am gandit nici macar o secunda la avort (cu toate ca stiam ca imi va fi greu). Mi-am dorit si mi-am iubit copiii din prima secunda. Acum o vreme (anul trecut) am aflat ca sunt insarcinata si exista riscul de avort spontan (mai trecusem prin asa ceva si nu-mi doream sa repet experienta destul de dureroasa si aiurea). A fost suficient cat sa valideze alegerea mea: avortul. De fapt, nu-mi mai doream inca un copil. Nu zic ca n-as fi avut alte scuze care sa motiveze alegerea mea, insa nici una nu e suficient de buna (eu imi sunt mie cel mai fin psiholog... si toti suntem capabili sa ne intelegem pe noi insine, atata timp cat ne privim intr-un mod realist). Realizez chestia asta si, bottom line, asta am vrut la momentul respectiv. La asta se rezuma, de fapt, alegerea vietii sau a curmarii vietii: il vrei sau nu! Bineinteles, exista anumite circumstante, exista presiuni interioare si exterioare, insa o mama care va dori un copil, il va face orice s-ar intampla, iar una care nu il va dori, va cauta sa-si motiveze (in primul si cel mai important rand, ei insasi) alegerea de a face avort.

  11. #11
    mother
    Guest
    "Revenind la subiect, atunci cand iti doresti un copil, treci peste orice sa-l ai. Atunci cand nu-l doresti, iti gasesti cel mai mic lucru de care sa te agati, ca motiv sa nu-l ai.
    La asta se rezuma, de fapt, alegerea vietii sau a curmarii vietii: il vrei sau nu! Bineinteles, exista anumite circumstante, exista presiuni interioare si exterioare, insa o mama care va dori un copil, il va face orice s-ar intampla, iar una care nu il va dori, va cauta sa-si motiveze (in primul si cel mai important rand, ei insasi) alegerea de a face avort."

    aici sunt de acord cu tine... cam asa functioneaza treaba...la cele care au o urma de remuscare :) pt ca sunt persoane, carora li se pare ca avortul e un mijloc de contraceptie :)

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari