Prepararea igienica a alimentelor.
  • igiena mainilor celui care da de mancare copilului si a copilului.
  • servirea alimentelor imediat dupa preparare sau pastrare adecvata.
  • folosirea vaselor si veselelor curate pentru preparaea si administrarea alimentelor.
  • nu se folosesc biberoanele si tetinele (mai greu se intretin curate, fiind cai de transmitere pentru agenti patogeni)
  • daca refuza lingurita se amesteca lapte muls cu fructele (suc) si ii dam sa bea din pahar sau cana.


Cantitatea de aliment complementar necesar
  • fiecare aliment nou trebuie introdus singur si treptat, in cantitati mici, crescande (cate una apoi 2 -3 lingurite suplimentate zilnic) pe langa supturi frecvente pana se inlocuieste de tot o masa de lapte. intre doua alimente nou introduse trebuie sa fie o distanta de 5- 7 zile.
  • introducerea alimentului nou se face numai daca copilul este sanatos! Se obsearva reactia copilului la alimentul nou introdus (varsaturi, agitatie, eczema), si daca apar simptoame se opreste introducerea alimentului, se asteapta o saptamana si se introduce alt aliment. Alimentul respectiv se incearca mai tarziu.
  • alimentul nou se da inainte de supt, daca este un copil linistit sau daca este lacom, se da dupa supt (o lingutita apoi 2, 3 si daca ii place si mai mult); daca ajunge la 50 g de aliment si la cel lacom se poate da inainte de supt;
  • in 3-4 saptamani (4-5 saptamani) inlocuim o masa de lapte;
  • nu se recomanda generalizarea unui aliment care este primit cu placere la fiecare masa.


Cantitatea alimentelor complementare necesare la sugarii alaptati la san :
  • 137 - 187g/zi ( 130 - 200 kcal/zi ) la 6 - 8 luni
  • 206 - 281g/zi (300 - 310 kcal/zi) la 9 - 11 luni
  • 378 - 515g/zi ( 550 - 580 kcal/zi) la 12 - 23 luni

Consistenta alimentelor complementare

Administrarea alimentelor de consistenta inadecvata posibilitatilor de mestecare a copilului duce la scaderea cantitatii de aliment consumat sau prelungirea prea mult a mesei soldata cu compromiterea ei.

Consistenta alimentelor se creste treptat, odata cu cresterea in varsta a copilului, adaptat la necesitatile si abilitatile copilui:
  • la inceput se introduc alimentele lichide (sucurile, supa strecurata, cereale cu lapte) apoi piureurile, apoi alimentele zdrobite (bucatele mai mari) intre 7 - 9 luni si alimente care se pot tine in mana (biscuiti, paine).
  • la prepararea piureurilor se poate folosi lapte de mama (la cartofi, legume, cereale) sau lapte praf umanizat dar nu lapte de vaca sau de alimentara !!
  • la 12 luni majoritatea copiilor consuma alimente solide (de evitat alimentele cu care se poate ineca: nuci, alune) din alimentatia familiei (multe alimente fiind inca oferite semisolide).

Frecventa meselor si continutul energetic

Se creste frecventa meselor cu alimente complementare o data cu cresterea copilului. Numarul meselor depinde de continutul energetic si cantitatea alimentelor consumate la o masa. Se recomanda:
  • 2 - 3 ori pe zi la 6 - 8 luni
  • 3 - 4 ori pe zi + 1-2 gustari (o bucatica de fruct sau paine unsa) la 9 - 11 luni si 22 - 23 de luni


Frecventa mai mare a meselor decat este necesar duce la inlocuirea excesiva a laptelui de mama.
Daca continutul energetic sau cantitatea de aliment consumat e mai mic sau copilul nu mai suge, se creste numarul meselor

Valoarea nutritiva al alimentelor complementare

Se indica folosirea de alimente variate pentru a asigura necesitatea nutritionala a copilului.

Laptele de mama are o contributie substantiala la asigurarea nevoilor nutritionale ale sugarilor intre 6
  • 24 luni (mai ales in privinta proteinelor, unele vitamine si lipidelor)
  • carne, peste, oua sau branzeturi trebuie consumate zilnic.
  • dieta vegetariana nu satisface nevoile nutritive la aceasta varsta numai folosind produse fortifiante.
  • fructe si legume bogate in vit. A trebuie consumate zilnic
  • alimentele trebuie sa aiba continut adecvat de lipide (30- 45% din continutul energetic total), nici prea putina (duce la malnutritie) nici prea multa (duce la obezitate).
Laptele de mama este o sursa mai importanta de lipide decat cele mai multe alimentele complementare.
  • se evita ceaiul, cafeaua (interfereaza absorbtia fierului), sucurile zaharate si acidulate (valoare nutritiva scazuta).
  • se limiteaza administrarea de sucuri de fructe (240ml/zi) pentru ca reduc apetitul si consumul unor alimente mai nutritive si provoaca accelerarea tranzitului.