Urmareste-ne:

Cuplurile de adolescenti




 

"M-am indragostit", "imi place de el", "ma uit mereu la ea", "m-a sedus privirea ei", "nu mai stiu ce-i cu mine", "parca nu mai sunt eu", "nu stiu cum sa-i spun ca nu mai pot fara el", "o doresc", "vreau sa-i arat ca-l iubesc" toate ne sunt familiare, le auzim mereu in jurul nostru, in parc, in curtea liceului, pe strada, la televizor…ba chiar ne amintim cand le rosteam noi insine! A trecut ceva de atunci dar ajunge sa ne gandim putin ca un fior placut sa ne strabata trupul. "Prima oara cand m-am indragostit" cine poate uita asa ceva?

Acum e poate randul altora sa treaca prin acele emotii, temeri si bucurii…poate chiar al copiilor nostri. S-a schimbat ceva intre timp? Sarutul de pe culoarul liceului e altfel decat "pe vremea noatra"? E mai devreme vor zice unii, e mai la vedere vor zice altii, se vor auzi si voci care vor spune cu nostalgie "e la fel, exact la fel si nici nu poate fi altfel". Grabiti sa judecam, sa pedepsim, sa  ne revoltam, invidiosi cel mai adesea, de prea putine ori zambitori sau incantati nu ne mai oprim sa ne intrebam ce simtim cand ii vedem atingandu-se, cand ii auzim sarutandu-se. Am  ajuns intre timp atat de departe...cand de fapt nu ne despart prea multi ani? Sa ne oprim acum daca n-am mai facut-o demult si sa ne intrebam ce simtim, ce e placut, ce e excitant, ce nu ne convine, ce am vrea sa mai facem ca atunci, sa privim sexualitatea prin ochii lor, in orele in care ar trebui sa fim la liceu si cine stie pe unde suntem.


Cuplul se formeaza si deja auzim expresii de genul: "sunt cu X", "am fost aseara cu el", "am o prietena", "la noapte raman la el ca sunt ai lui plecati". Colegii vorbesc, in jurul blocului stie toata lumea ca "A si B sunt impreuna", "ca A si B s-au cuplat", ca A si B se vrajesc", "ca A o frecventeaza pe B". Mai demult se spunea ca sunt "iubiti", acum auzim mai frecvent "prieteni", sau sunt "impreuna". Pentru toata lumea e insa clar ce se intampla, chiar si pentru parinti desi uneori se prefac ca n-au bagat de seama sau ca "astea sunt prostii". Mult timp petrecut in bratele celuilat, multe sms-uri, zambete si flori, cercei sau bikini, certuri sau reprosuri, temeri si indoieli, seductie si excitatie. Ar mai fi ceva de adaugat? Sigur ca fiecare are o "ecuatie" proprie dar dincolo de ea este ceea ce simtim, ceea ce traim in acele saptamani...poate luni.

Sexul? "Am facut sex", "ma atrage sexual", "e doar o relatie sexuala…" si am facut deja pasul spre un taram deopotriva cunoscut si necunoscut fiecaruia dintre noi. Sa nu uitam ca intre sexualitate si raporturile sexuale nu putem pune semnul egalitatii oricat am vrea sa simplificam lucrurile la acest capitol. Sexualitatea exista si se manifesta la fiecare dintre noi chiar daca avem sau nu raporturi sexuale. Adesea ne speriem sau refuzam tot ce se apropie de sex, dorinta, placere, erogen, excitant. Le acceptam greu ca fiind parti din noi insine sau le permitem doar moduri strict delimitate de manifestare: noaptea, cu partenerul, cand "facem dragoste". Nu mai mult nici in spatiu, nici in timp, nu altfel. E drept ca imaginea despre sexualitate difera foarte mult de la om la om, chiar daca sunt parteneri sexuali. Ce isi doreste unul, ce-i face placere celuilat, ce ne interzicem, "pana unde"  sunt subiecte rar abordate intre parteneri, ba chiar respinse si in gandurile noastre.

Asadar sa nu cadem in capacana de a considera ca singura manifestare a sexualitatii este raportul sexual.

Adolescenta este plina de jocuri si incercari, tentative si inceputuri…placute sau incitante care lasa poarta deschisa imaginatiei, fantasmei, dorintei…nu intotdeauna impartasite, satisfacute, implinite. Adesea "ne-am jucat" mai degraba decat "am avut contact sexual", "am fost cu celalat" mai mult decat "am facut dragoste". Ne permitem sa lasam loc atingerii si mangaierii, masturbarii si placerii si sa nu le inlocuim revoltati cu "e prea devreme", "e periculos", "nu e voie", "e pervers"?

Contraceptie sau protectie? Cat stiu adolescentii despre contraceptie, cat pot vorbi despre sexualitate cu parintii, profesorii sau ceilalti adulti din jurul lor? Intrebari care nu-si gasesc lesne raspunsurile. De ce? Poate pentru ca adultilor din jur li se pare timpuriu sa vorbeasca despre sexualitate cu copiii sau elevii lor, poate pentru ca sexualitatea este un subiect "delicat" pe care nimeni nu se inghesuie sa-l abordeze, poate pentru ca liceul, facultatea, si alte treburi serioase ocupa tot timpul si energia sau…Multi parinti si chiar medici considera ca viata sexuala aduce multe probleme astfel incat "cu cat mai tarziu, cu atat mai bine" si atunci de ce sa ne grabim sa le explicam, sa-i incurajam sau sa le oferim metode contraceptive ? Altii cred ca cea mai buna contraceptie si protectie este abstinenta. Multi se grabesc sa descurajeze relatiile sexuale pentru ca aduc mai degraba boli si sarcini decat placere. Astfel incat adolescentii sunt singurii interesati sa afle cum sa se protejeze si fac asta asa cum pot, uneori cautand pe internet, alteori citind carti sau reviste, alteori intrebandu-si prietenii. Cat de mult se lamuresc, daca rezolva problema contraceptiei sau nu, e greu de spus dar numarul mare de intreruperi de sarcina si sarcini nedorite ne arata ca lucrurile nu stau nici pe departe prea bine.

Cine ajuta un cuplu de adolescenti in momentele dificile? Ar vrea sa fie impreuna dar au aparut neintelegeri si certuri. Au momente cand "totul e bine", urmate de gelozie, furie, despartiri. Parintii nu sunt de acord cu partenerul sau cu relatia in general. Nu au unde, nu au timp sau nu au voie sa se intalneasca, sa discute, sa se plimbe sau sa faca dragoste. A aparut o sarcina mai mult sau mai putin dorita.

Unii dintre ei au prieteni care incearca sa-i sfatuiasca,  altii discuta cu parintii, unii au alte rude cu care se inteleg mai bine decat cu parintii, altii...nu gasesc ajutorul pe care il cauta. In acest context ne putem intreba: "Ce cauta de fapt?, Cum sa-i ajutam? Poate cel mai la indemana si mai util ar fi sa vorbim cu ei despre aceste lucruri, sa le aratam ca nu sunt subiecte "interzise", ca toate cuplurile au dificultati de diferite feluri. Sa-i ajutam sa exprime ce simt, ce si-ar dori, cum ar vrea sa rezolve "problema" cu care se confrunta. O atitudine deschisa, fara multe sfaturi sau interdictii, fara judecati de valoare, amenintari sau promisiuni. Ca un fel de drum in ei insisi sau in interiorul cuplului lor, ajutandu-i sa vada lucrurile pe langa care au trecut de atatea ori dar nu le-au privit niciodata, sa auda ceea ce isi spun unul altuia, sa simta ceea ce simt si nu ce ar dori sa simta sau "ce e bine".

Psiholog Anca Munteanu

Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Taguri

Citeste si despre

Articole de la parteneri

Aplicatii pentru copii

DESCARCA
DESCARCA

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:


Trimite articolul catre prietenii tai

Poti baga cate mailuri vrei tu separate prin spatiu!

Trimite mesajul