Dislalia

Dislalia se caracterizeaza prin imposibilitatea copilului de a pronunta corect anumite sunete. Ea este o tulburare care poate pune probleme in dezvoltarea vorbirii la copii daca nu este tratata la timp. Insa in anumite situatii, pronuntia gresita reprezinta doar o etapa fiziologica fireasca care nu necesita ajutor specializat. Afla cand este cazul sa iti faci griji!

Ce este dislalia?

Dislalia este o tulburare de pronuntie sau articulatie specifica la copii. Ea face parte din cadrul tulburarilor de vorbire la copii. Un copil cu dislalie se numeste cel care nu reuseste sa emita corect unul sau mai multe sunete sau combinatii ale lor.

Care sunt cauzele dislaliei?

Dislalia poate aparea pe fondul unei dezvoltari insuficiente a unor organe periferice implicate in actul vorbirii sau pe fondul unor afectiuni organice.

• intarzieri in dezvoltarea limbajului (prin nestimularea vorbirii de catre parintii prin stimulari succesive);
  
  

• probleme cu auzul;

• imitarea unor persoane care pronunta gresit;

• implantarea defectuoasa a danturii;

• deficiente cerebrale;

• retard mental;

• tulburari de invatare.

In functie de cauza, dislalia se imparte in multe categorii:

• dislalie mecanica (are la baza malformatii periferice ale vorbirii);

• functionala motorie (apare la copii cu intarzieri in crestere);

• functionala senzoriala (deficiente la nivel senzitiv).

Cum se manifesta dislalia?

Prin pronuntarea gresita a unor sunete sau combinatii de sunete. Cele care pun probleme acestor copii sunt cele care incep sa apara mai tarziu, in perioada anteprescolara: r, c, g, t, s, z, s, j, b, t, m, n, d.

Ea se manifesta in special prin:

• deformarea;

• omiterea;

• substituirea;

• inlocuirea;

• inversarea sunetelor in timpul vorbirii.

Cand este cazul sa iti faci griji si sa mergi cu micutul la medic?

In perioada anteprescolara dislalia este frecventa si este pur fiziologica. Ea apare ca urmare a faptului ca micutul nu are suficient de dezvoltat aparatul fonoarticulator si sistemele cerebrale care il ajuta sa vorbeasca.

In mod normal, incepand cu varsta de 3 ani si jumatate copilul este apt sa vorbeasca in propozitii si sa pronunte corect majoritatea sunetelor. Daca observi ca are probleme in a pronunta sunete de la aceasta varsta in sus, este important sa mergi cu el la un specialist. Pana la varsta de 5 ani, cel tarziu, copilul trebuie sa pronunte corect sunetele si sa poata fi inteles cu usurinta de catre cei din jur (in special de cei care nu il cunosc).

Mergi initial la un control de rutina la pediatru. Aceasta va face investigatii pentru a depista daca exista o cauza patologica de natura organica ce il impiedica pe micut sa articuleze corect sunete. Daca nu se depisteaza o dislalie mecanica sau functionala motorie, atunci vei fi trimisa cu micutul la un logoped. Acesta va face exercitii de vorbire cu el pentru a-l ajuta sa deprinda in mod corect pronuntia sunetelor-problema.