Plansul la copii

/ / Modificat: 2014-01-22
Plansul la copii

  


  

Dupa ce am abordat saptamana trecuta subiectul legat de limbajul la copil, vom incerca in aceasta saptamana sa ne apropiem de alt subiect mult discutat de mamici – plansul.

Fie ca este vorba despre bebelusi, fie despre copilasi de 4-5 ani, fie despre copii mai mari sau chiar adolescenti, parintii sunt mereu ingrijorati, speriati sau revoltati de plansul lor.

"De ce plange?" Este o intrebare pe care o auzim mereu de la mamici. Ele cauta motivele plansului si mai ales moduri de a-l preveni sau opri. "Nu mai plange", este iarasi o rugaminte pe care o auzim de cand ne nastem.. "Plangi degeaba", "Plansul nu foloseste la nimic",  sunt frecvente si ele si le intalnim ori de cate ori suntem in preajma copiilor si a parintilor lor.



Putem sa investigam cauzele plansului la sugar, pe care mamele reusesc sa le depisteze inca din prima luna: foame, durere, oboseala, plictiseala, discomfort.

Dar de asemenea putem sa ne apropiem de ceea ce simt parintii cand bebelusul plange si cum incearca sa-l lnisteasca. Adesea ambele trec printr-o perioada foarte dificila atat din punct de vedere fizic cat si psihic, peste oboseala cauzata de somn insuficient, mese pe apucate, sechele dupa nastere, activitati complet noi adaugandu-se bine-cunoscutele stari depresive post-natale, cu tristete, vinovatie, sentiment de inutilitate, dezamagire, plans "fara motiv" etc.


In aceste conditii, plansul bebelusului poate deveni de nesuportat, el insemnand penru mama ca nu stie sau nu poate sa-l ingrijeasca, vazandu-se incapabila sa-l calmeze, in mare parte din cauza propriei temeri si agitatii. "Colicile" si durerile produse de eruptia dentara sunt cele acuzate ca ar fi la originea plansului, agitatiei sau proastei dispozitii a copilului.

Mai apoi, avem de-a face cu plansul copilului de 1-2 ani, care se enerveaza ca nu se poate face inteles, ca nu ajunge unde isi doreste, nu i se dau anumite obiecte etc. Plansul se deosebeste radical de cel al bebelusilor si mamele trebuie sa gaseasca noi strategii pentru a calma copilul.

Cu toate acestea, multe dintre ele cred ca micutul plange prea mult si cauta cauzele acestui plans. In periplul nostru de-a lungul copilariei ajungem la copilul prescolar la care plansul poate fi atat unul nervos, agitat, insotit de miscari si de o stare de opozitie cat si unul linistit, trist sau care duce cu gandul la o suferinta psihica.

Sigur ca disperarea, refuzul, supararea, furia si cate altele se exprima la aceasta varsta preponderant prin plansete si tipete pana ce copilul reuseste sa exprime in cuvinte ceea ce simte. Daca el are norocul ca unul dintre adultii din preajma lui sa-i numeasca starile prin care trece si sa-l invete sa vorbeasca despre ele, plansul se va reduce in favoarea cuvintelor.

Am putea desigur continua discutia despre plans abordand perioada scolara si apoi adolescenta, in masura in care printre voi sunt mamici cu copii de aceste varste. Toate intrebarile si experientele voastre ne vor fi de mare folos in discutia noastra de luni, 11 februarie, atat noua cat si parintilor care o vor citi ulterior.

Asa ca va invit la o discutie libera in care sa exprimati sincer ceea ce ganditi, simtiti, temerile voastre, opiniile si trairile pe care le aveti in ceea ce priveste plansul copiilor.

Anca Munteanu

Psiholog - Psihologia copilului

Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie

Concluzii la discutie

Ne-am intalnit in direct si in aceasta saptamana cu mamici nerabdatoare sa vorbeasca si sa intrebe depsre copilasii lor.

10 mamici din 6 localitati au scris parerile si intrebarile lor, incercand atat sa afle raspunsuri pentru ele si copiii lor cat si sa le ajute cu sfaturi si sugestii pe celelalte.

Le multumim mult si le invitam si pe cele care desi au urmarit discutia, nu au postat, sa ne scrie pentru ca fiecare experienta este unica si cu toti vom avea de castigat daca le vom afla.

Cauzele plansului, tipurile de plans, metode de a linisti copilul, "traduceri" ale diferitelor tipuri de plans, trairile si sentimentele din spatele lacrimilor sau tipetelor, ne-au retinut atentia timp de 3 ore.

De asemenea, intrebari mai directe sau probleme punctuale cum a fost "spasmul hohotului de plans". In plus, la acest subiect au aparut si alte probleme legate mai ales de somn si de alimentatie, pe care le vom aborda in discutii special dedicate acestor subiecte.

De maine veti putea citi articolul pentru aceasta saptamana care se refera la joc si joaca si va astept luni, 18 februarie, la orele 14, sa discutam impreuna despre acest subiect.

O saptamana buna!

Anca Munteanu


Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Taguri Sentimente de vinovatie la mamici

Articole recomandate

Citeste si despre