Dezvoltarea inhibitiilor sexuale incepe in copilarie

/ / Modificat: 2008-08-27
Dezvoltarea inhibitiilor sexuale incepe in copilarie





 

Cand ne nastem suntem ca un caiet cu paginile goale. In el scriu pe rand parintii nostri, educatorii, rudele, prietenii, vecinii, cei din jur, oamenii de pe strada, oamenii cu care intram in contact, toti cei care intr-un fel sau altul ne influenteaza dezvoltarea si, bineinteles, noi insine.

 

Invatamintele si comportamentul pe care le asimilam in copilarie cantaresc foarte greu si ne vor determina in cea mai mare masura cursul vietii in toate aspectele ei. In cazul unora dintre noi acesta este un lucru bun. Copilaria ne lumineaza calea, ne mentine mintea limpede si increderea in sine. In cazul altora insa, este cel putin trist.

La multi adulti, erotismul si activitatea sexuala sunt insotite indeaproape de sentimente de vinovatie fata de trairea placerii, variate forme de teama, anxietate, rusine etc. Mare parte dintre ele provin din copilarie si sunt „intarite” in prima tinerete o data cu inceputul relationarilor erotico–sexuale.

Cum apar inhibitiile?

"Nu-i voie!" Aceasta vorba este spusa de prea multe ori, fara nici o explicatie (si poate uneori insotita de pedeapsa) de catre unii parinti.

Interdictiile exagerate puse in calea spiritului explorator al micutului sunt insa de putine ori rea intentie din partea parintelui. Frecvent provin din teama sau din incapacitatea lui de a controla sau gestiona nevoia de aventura si cunoastere a copilului.

Copiii preiau buna parte din comportamentul adultilor, copiaza gesturi si expresii verbale. De la televizor, de cele mai multe ori, dar si din casa sau din alte surse pe care noi nu le observam (strada, spatii publice, parcuri, magazine etc.). De multe ori acestea au o evidenta tenta sexuala, iar copilul le reproduce fara sa stie ce semnifica ele pentru adult.

Multi parinti reprima prin violenta verbala si fizica aceste gesturi inocente facute de copil : „Ia mana de acolo!", "Treci la colt!", "Te vede Doamne-Doamne si te bate!", "Azi n-ai voie sa te joci!".

Aici isi au radacina vinovatia legata de placerea sexuala, teama irationala fata de nou, fata de sex, teama de risc, teama de pacat si de pedeapsa, ideile eronate despre sex cum ca ar fi scarbos, murdar si multe altele. Toate acestea se dezvolta mai tarziu in tulburari de dinamica sexuala ca: inhibitie a dorintei sexuale, tulburari de erectie, ejaculare precoce, dispareunie, vaginism, teama de autoabandon, care are drept consecinta anorgasmia etc.

Din pacate, e o realitate faptul ca, de la o vreme, multe casnicii nu mai merg. Apar probleme, conflicte in cadrul relatiei dintre parintii copilului, relatia afectiva e la pamant. Ajunsi intr-o astfel de situatie, multi parinti pot comite greseli mari in educatia copilului. De exemplu, un parinte incearca sa-l atraga pe copil "de partea sa", astfel ca i se confeseaza varsandu-si toata frustrarea generata de celalalt si blamandu-l pentru tot.

In plus, atmosfera apasatoare din casa, tensiunile, certurile, sunt receptionate din plin de copil care va crede ca totul se intampla din vina lui, ca el este sursa nefericirii parintilor.

Ce poate invata copilul de aici? Ca relatiile afective nu aduc decat suferinta. Ei dezolta o fobie de relationare pe termen lung, de implicare afectiva, de adulter, de casatorie, de a avea copii, toate acestea din teama repetarii modelului familial.


Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Articole recomandate

Citeste si despre