Glutenul este un termen general folosit pentru a defini proteinele de origine vegetala continute in special in cereale precum: graul, orzul, secara sau ovazul.
Cerealele sunt prelucrate de industria de morarit și panificatie iar calitatea glutenului din cerealele respective determina direct calitatea produsului de panificatie obtinut (elasticitatea unui aluat framantat din faina cerealelor este data de catre gluten).
Intoleranta la gluten este un termen folosit pentru a descrie trei conditii speciale: alergia la grau, sensibilitatea non-celiaca la gluten si boala celiaca. Potrivit cercetarilor recente pana la 10 % din populatia globului sufera de diferite forme de sensibilitate la gluten.
Riscul aparitiei intolerantei la gluten la copii este in legatura cu mai multi posibil factori:
- cu varsta de introducere in alimentatie a glutenului;
- cu alimentatia de pana atunci a copilului - exclusiv alaptare, regim lactat mixt sau tip formula de lapte;
- cu diferiti factori virali sau bacterieni;
- precum si cu factorul genetic mostenit de copilul respectiv.
Se estimeaza ca riscul de aparitie a intolerantei la gluten este cu atat mai mare cu cat introducerea sa in alimentatie este mai precoce, de aceea conform recomandarilor pediatrice actuale se doreste introducerea glutenului in intervalul optim de varsta a copilului intre 4 si 7 luni – nu mai devreme de 4 luni, dar nu mai tarziu de 7 luni.
In ceea ce priveste alaptarea versus alte tipuri de alimentatie se estimeaza ca alaptarea ar oferi o protectie doar relativa, fara a fi garantata o protectie de 100 % impotriva intolerantei la gluten fata de celelate scheme de alimentatie ale bebelusului.
De asemenea, existenta unui factor genetic semnifica faptul ca in decursul vietii copilului, mai devreme sau mai tarziu (fara a se putea preciza cu exactitate acest moment) se va instala aceasta intoleranta la gluten in contextul unui factor declansator aparent banal dar care activeaza terenul genetic preexistent al copilului.
In general, la copii manifestarile clinice ale intolerantei la gluten din boala celiaca sunt foarte zgomotoase, astfel incat diagnosticul este stabilit relativ repede: diaree cronica, cu scaune frecvente, voluminoase si pastoase sau apoase, inapetenta, astenie, varsaturi repetate, dureri abdominale, meteorism, stagnare sau chiar scadere in greutate, deficit statural (deficit de crestere in inaltime), anemie, rahitism, deformari osoase si fracturi, edeme, sangerari nazale si alte forme de hemoragii, retard psiho-motor, intarziere in aparitia dintilor, tulburari de concentrare, tulburari hormonale (menstruale sau de aparitie a caracterelor sexuale), dureri osoase si articulare, parestezii. Toate aceste manifestari sunt consecinta sindromului de malabsorbtie cu efecte directe si severe asupra cresterii si dezvoltarii copilului. Sunt totusi situatii cand manifestarile sunt fruste si este prezenta doar anemia si eventual un deficit ponderal usor sau doar o stare de oboseala, astenie fizica persistenta.
Diagnosticul de boala celiaca se face printr-un set de investigatii care sa sustina si confirme manifestarile clinice mai sus amintite. Se determina anticorpii specifici (antitransglutaminaza IgA si Ig G, antigliadina, antiendomisium); se efectueaza endoscopia digestiva superioara cu biopsie de confirmare a leziunii mucoasei intestinale; se face o evaluare genetica - tipizare HLA si in final un bilant general - metabolic si hormonal pentru aprecierea gradului de malabsorbtie.
In momentul existentei unui diagnostic de certitudine, abordarea corecta este instituirea unei diete cu restrictie de gluten – o dieta corecta, stricta si sustinuta (pentru o perioada lunga de timp sau chiar pentru tot restul vietii – in functie de forma de boala).
Dieta fara gluten contine urmatoarele grupe alimentare si nutrienti in categoria "permise": carne, peste, oua, lapte si branzeturi, fructe si legume, leguminoase (fasole boabe, linte), seminte si oleaginoase, porumb, orez, hrisca, quinoa, mei, soia, tapioca, amaranth.
In categoria de alimente "interzise" avem: cerealele – grau, orz, ovaz, secara si fainurile derivate din aceste cereale (toate tipurile - alba, graham, din grau dur, gris), maltul, aditivii alimentari cu gluten, alimentele procesate cu amidon. Alaturi de dieta se initiaza si tratamentul specific de corectare a deficientelor metabolice si hormonale asociate, ducand astfel la reluarea proceselor de crestere si dezvoltare normale ale copilului respectiv.
Este foarte important pentru copil sa se evalueze complet clinic - simptomatic si paraclinic – analize specifice si doar dupa formularea unui diagnostic pozitiv de intoleranta la gluten sa se initieze dieta gluten-free precum si celelalte tratamente specifice conform modificarilor metabolice sau hormonale decelate.
Nu este recomadata introducerea unei diete restrictive pentru gluten doar cu caracter profilactic, de prevenire a unor eventuale fenomene de intoleranta la gluten sau in alte scopuri terapeutice cum ar fi scaderea ponderala (dieta tip cura de slabire ) intrucat nu se justifica restrictiile si carentele pe care le impune acest tip de dieta in scopurile mai sus mentionate.
In cazul confirmarii intolerantei la gluten, copilul va fi monitorizat pluridisciplinar de o echipa complexa: un medic pediatru, medic diabetolog-nutritionist, doctor endocrinolog etc., cu evaluarea statusului fizic si a bilantului metabolic si hormonal al copilului; si care va emite si ajusta corespunzator indicatiile de dieta si tratament (este o afectiune cronica care necesita monitorizare pe termen lung sau permanenta).
Dr. Luminita Florea, medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice in cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic si tratament
Adresa: Str. Alexandrina nr. 20 - 22, sector 1, Bucuresti
Tel programari: 0219432
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
