Chiuretajul

Chiuretajul uterin este o interventie ginecologica de curatare a uterului prin care cervixul este dilatat in mod fortat pentru desprinderea endometrului cu un instrument metalic, numit chiureta. Procedura se impune in cazul unei sarcini nedorite sau atunci cand se doreste evacuarea produselor de conceptie in urma unui avort spontan.

Un alt motiv pentru care o femeie poate fi supusa chiuretajului este depistarea unor disfunctii la nivelul aparatului reproducator, semnalata de sangerari vaginale anormale si cu potential patologic deosebit.

In zilele noastre, chiuretajul a devenit o procedura de rutina si este considerat a fi destul de sigur in unitatile sanitare competente.

Situatiile care impun chiuretajul

• sangerarile neregulate: daca o pacienta prezinta sangerari periodice intre menstruatii, medicul ginecolog poate investiga cauzele simptomului prin prelevarea unei mostre de tesut uterin;

• sangerarile masive: femeile cu menstruatii abundente care acuza sangerari masive in acea perioada a lunii si eliminarea unor cantitati importante de sange prin vagin dupa instalarea menopauzei impun efectuarea chiuretajului;

• fibroamele si polipii uterini: indepartarea fibroamelor si a polipilor uterini se poate realiza prin chiuretaj;

• cancerul endometrial: prelevarea tesutului pentru detectarea cancerului endometrial se face adesea cu ajutorul chiuretei;

• avort sau ingrijire post-avort: o sarcina nedorita poate fi oprita din evolutie prin chiuretaj; un avort spontan are nevoie de aceeasi interventie, intrucat tesutul ramas in urma conceptiei poate provoca sangerari grave si infectii care pun in pericol viata femeii;

Pregatirea pacientei pentru chiuretaj

Primul pas in pregatirea pacientei pentru chiuretaj este efectuarea unor analize de sange si urina pentru depistarea eventualelor probleme suplimentare de sanatate.

Medicul se va interesa de istoricul afectiunilor femeii, pentru a preveni posibile complicatii in timpul operatiunii. Apoi, va recomanda pacientei sa nu consume cu cateva zile inainte de chiuretaj medicamente precum aspirina (favorizeaza sangerarile abundente) si sa evite alcoolul, tigarile si laxativele.

Daca anestezia va fi una generala, este intezis consumul de lichide si alimente cu 12 ore inainte de interventie, iar daca pacienta alege o anestezie epidurala, restrictia se reduce la 8 ore.

Foto: sfatulmedicului.ro

Desfasurarea chiuretajului

Interventia dureaza in jur de 20 de minute si se efectueaza sub anestezie generala sau epidurala. In prima instanta, medicul dilata cervixul cu ajutorul unor instrumente metalice speciale numite dilatatoare.

Urmatorul pas este razuirea propriu-zisa a endometrului de pe suprafata uterului cu ajutorul chiuretei, pana se indeparteaza orice continut care ar pune in pericol viata pacientei.

Recuperarea dupa chiuretaj

Femeia care a fost supusa chiuretajului va resimti o serie de crampe de tipul celor menstruale timp de cateva ore, maximum o zi. Durerile pot fi ameliorizate cu ajutorul unor medicamente pe baza de ibuprofen sau naproxen.

Daca s-a efectuat o anestezie generala, va fi necesara o perioada de 24 de ore de repaos la pat. Sangerarile vaginale usoare sunt manifestari frecvente cateva zile de la interventie.

In cazul in care starea pacientei degenereaza, prezentand febra mai mare de 40 de grade Celsius, durere severa persistenta, sangerare masiva ori scurgeri vaginale urat mirositoare, prezentarea la medic de urgenta este obligatorie.

Contactul sexual este interzis timp de doua saptamani, din pricina cervixului dilatat si predispus infectiilor diverse.

Riscurile chiuretajului

Chiuretajul prezinta o serie de riscuri mai mult sau mai putin grave:

• sindromul Asherman este o complicatie rara survenita in urma razuirii agresive a uterului care duce la formarea unui tesut cicatricial cu potential de oprire a scurgerilor menstruale si, implicit, la infertilitate;

• hemoragia severa poate aparea atunci cand chiureta perforeaza peretele uterului sau un fibrom uterin nedepistat anterior;

• infectiile survin de regula in urma reactiei organismului la instrumentele straine introduse in uter;

 

• reactiile fiziologice nefaste in urma anesteziei generale includ reactii alergice precum convulsii si chiar stop cardiopulmonar, de aceea este preferabila optiunea anesteziei epidurale;

• statisticile medicale din trecut arata o crestere a pierderilor de sarcina in randul femeilor care au suferit un chiuretaj in prealabil, din cauza largirii cervixului.