Ai o intrebare?

Comunitatea Copilul.ro
iti raspunde!

Intreaba acum! Raspunsuri la intrebari

Punguta cu doi bani

Propune si tu
de: Creang, Ion
Printeaza

Era odat o bab i un moneag. Baba avea o gin, i moneagul un cuco; gina babei se oua de câte dou ori pe fiecare zi i baba mânca o mulime de ou; iar moneagului nu-i da nici unul. Moneagul într-o zi perdu rbdarea i zise:

- Mi bab, mnânci ca în târgul lui Cremene. Ia d-mi i mie nite ou, ca s-mi prind pofta mcar.

- Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcit. Dac ai poft de ou, bate i tu cucoul tu, s fac ou, i-i mânca; c eu aa am btut gina, i iact-o cum se ou.

Moneagul, pofticios i hapsin, se ia dup gura babei i, de ciud, prinde iute i degrab cucoul i-i d o bataie bun, zicând:

- Na! ori te ou, ori du-te de la casa mea; ca s nu mai strici mâncarea degeaba.

Cucoul, cum scp din mânile moneagului, fugi de-acas i umbla pe drumuri, bezmetec. i cum mergea el pe-un drum, numai iat gsete o pungu cu doi bani. i cum o gsete, o i ia în clon i se întoarn cu dânsa înapoi ctre casa moneagului. Pe drum se întâlnete c-o trsur c-un boier i cu nite cucoane. Boierul se uit cu bgare de seam la cuco, vede în clonu-i o pungu i zice vezeteului:

- Mi! ia d-te jos i vezi ce are cucoul cela în plisc.

Vezeteul se d iute jos din capra trsurei, i c-un feliu de meteug, prinde cucoul i luându-i pungua din clon o d boieriului. Boieriul o ia, fr psare o pune în buzunar i pornete cu trsura înainte. Cucoul, suprat de asta, nu se las, ci se ia dup trsur, spuind neîncetat:

Cucurigu ! boieri mari,
Dai pungua cu doi bani !

Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:

- M! ia cucoul ist obraznic i-l d în fântâna ceea.

Vezeteul se d iari jos din capr, prinde cucoul i-l azvârle în fântân! Cucoul, vzând aceast mare primejdie, ce s fac? Începe-a înghii la ap; i-nghite, i-nghite, pân ce-nghite toat apa din fântân. Apoi zboar de-acolo afar i iari se ia în urma trsurei, zicând:

Cucurigu ! boieri mari,
Dai pungua cu doi bani !

Boierul, vzând aceasta, s-a mirat cumplit i a zis:

- M! da' al dracului cuco i-aista! Ei, las' c i-oiu da eu ie de cheltuial, mi crestatule i pintenatule!

i cum ajunge acas, zice unei babe de la buctrie s ia cucoul, s-l azvârle într-un cuptor plin cu jratic i s pun o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoas la inim, de cuvânt; face cum i-a zis stpânu-su. Cucoul, cum vede i ast mare nedreptate, începe a vrsa la ap; i toarn el toat apa cea din fântân pe jaratic, pân ce stinge focul de tot, i se rcorete cuptoriul; ba înc face -o apraie prin cas, de s-au îndrcit de ciud hârca de la buctrie. Apoi d o bleand lespezei de la gura cuptiorului, ies teafr i de-acolo, fuga la fereastra boierului i începe a trânti cu ciocul în geamuri i a zice:

Cucurigu ! boieri mari,
Dai pungua cu doi bani !

- Mi, c mi-am gsit beleaua cu dihania asta de cuco, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu i-l zvârle în cireada boilor -a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, i-om scpa de suprare.

Vezeteul iari ia cucoul i-l zvârle în ciread! Atunci, bucuria cucoului! S-l fi vzut cum înghiea la buhai, la boi, la vaci i la viei; pn-a înghiit el toat cireada, -a fcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastr, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunec de tot casa boierului, i iari începe!

Cucurigu ! boieri mari,
Dai pungua cu doi bani !

Boierul, când mai vede i ast dandanaie, crpa de ciud i nu tia ce s mai fac, doar va scpa de cuco. Mai st boierul cât st pe gânduri, pn-i vine iari în cap una.

- Am s-l dau în haznaua cu banii; poate va înghii la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca i-oiu scpa de dânsul.

i, cum zice, umfl cucoul de-o arip i-l zvârle în zahnaua cu banii; cci boieriul acela, de mult bnrit ce avea, nu-i mai tia numrul. Atunci cucoul înghite cu lcomie toi banii i las toate lzile pustii. Apoi ies i de-acolo, el tie cum i pe unde, se duce la fereastra boierului i iar începe:

Cucurigu ! boieri mari,
Dai pungua cu doi bani !

Acum, dup toate cele întâmplate, boierul, vzând c n-are ce-i mai face, i-azvârle pungua. Cucoul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui i las pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boiereasc, vzând voinicia cucoului, s-au luat dup dânsul, de i se prea c-i o nunt, i nu altceva; iar boierul se uita gali cum se duceau paserile i zise oftând:

- Duc-se i cobe i tot, numai bine c am scpat de belea, c nici lucru curat n-a fost aici!

Cucoul îns mergea ano, iar paserile dup dânsul, i merge el cât merge, pân ce ajunge acas la moneag, i de pe la poart începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"

Moneagul, cum aude glasul cucoului, ies afar cu bucurie; i, când îi arunc ochii spre poart, ce s vad? Cucoul su era ceva de spriet! elefantul i se prea purice pe lâng acest cuco; -apoi în urma lui veneau cârduri nenumrate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete i mai boghete. Moneagul, vzând pe cucoul su aa de mare i de greoiu, i încunjurat de-atâta amar de galie, i-a deschis poarta. Atunci cucoul i-a zis:

- Stpâne, aterne un ol aici în mijlocul ogrzii.

Moneagul, iute ca un prâsnel, aterne olul. Cucoul atunci se aaz pe ol, scutur puternic din aripi i îndat se umple ograda i livada moneagului, pe lâng paseri, i de cirezi de vite; iar pe ol toarn o movil de galbeni, care strlucea la soare de-i lua ochii! Moneagul, vzând aceste mari bogii, nu tia ce s fac de bucurie, srutând mereu cucoul i dezmerdându-l.

Atunci, iaca i baba vine nu tiu de unde; i, când a vzut unele ca aceste, numa-i sclipeau rutcioasei ochii în cap i plesnea de ciud.

- Monege, zise ea ruinat, d-mi i mie nite galbeni!

- Ba pune-i pofta-n cuiu, mi bab! Când i-am cerut ou, tii ce mi-ai rspuns? Bate acum i tu gina, s-i aduc galbeni; c-aa am btut eu cucoul, tii tu din a cui pricin... i iaca ce mi-a adus!

Atunci baba se duce în poiat, gbuiete gina, o apuc de coad i o ia la btaie, de-i venea s-i plângi de mil! Biata gin, cum scap din mânile babei, fuge pe drumuri. i cum mergea pe drum, gsete i ea o mrgic -o înghite. Apoi rpede se întoarce acas la bab i începe de pe la poart: "Cot, cot, cotcodac !" Baba ies cu bucurie înaintea ginei. Gina sare peste poart, trece iute pe lâng bab i se pune pe cuibariu; i, dup vrun ceas de edere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, s vad ce i-a fcut gina!... i, când se uit în cuibariu, ce s vad? Gina se ouase o mrgic. Baba, când vede c -a btut gina joc de dânsa, o prinde -o bate, -o bate, pn-o omoar în btaie! i aa, baba cea zgârcit i nebun a rmas de tot srac, lipit pmântului. De-acu a mai mânca i rbdri prjite în loc de ou; c bine i-a fcut râs de gin i-a ucis-o fr s-i fie vinovat cu nemica, srmana!

Moneagul îns era foarte bogat; el i-a fcut case mari i grdini frumoase i tria foarte bine; pe bab, de mil, a pus-o ginri, iar pe cuco îl purta în toate prile dup dânsul, cu salb de aur la gât i înclat cu ciuboele galbene i cu pinteni la clcâie, de i se prea c-i un irod de cei frumoi, iar nu cuco de fcut cu bor.



Vizualizari: 9384


Inapoi