Ai o intrebare?

Comunitatea Copilul.ro
iti raspunde!

Intreaba acum! Raspunsuri la intrebari

Inul si camesa

Propune si tu
de: Creang, Ion
Printeaza

Inul: - tii tu, cme drag, ce erai odat?

- Ce s fiu? Eram ceea ce m vezi: cme alb, cu care se îmbrac oamenii.

- Nu-i aa! Ai fost o smân, apoi o buruean, cltinat de vânt, ca toate buruenele: aa nalt, supirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricic albastr, fata mea. Când ai fost crescut i copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pmânt, te-au legat în fuioare, te-au pus copcel i te-au lsat la soare ca s te usuci. Dup aceea te-au culcat pe ol i te-au btut cu bee, ca s-i scoat smâna; apoi btut i stâlcit cum erai, te-au dus la balt i te-au pus în topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca s te topeti, adec s-i putrezeasc hlujul. Dup asta, te-au scos i te-au pus iari la soare, ca s te usuci, rzmându-te de gardul pe care eti întins acum. Fiind uscat, te-au meliat, i hlujul tu s-a prefcut în pozderie, iar cojia ta în fuior. Femeile apoi te-au rgilat, te-au periet i te-au fcut fuior frumos i moale ca mtasa; din fuior te-au fcut caier, te-au pus în furc i au început a toarce, prefcându-te în tort sau a. Tortul l-au depnat pe râchitor, spre a-l face cleap; clepele s-au fert cu leie, s se înlbeasc, apoi te-au pus pe vârtelni, de pe care au început a le depna pe mosoare cu letca; de pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat i te-au învlit pe sulul de dinapoi, punând vergele pintre pturi, ca s nu se hrentuiasc urzala; i fuscei pintre rost, ca s nu se încâlceasc natra. Dup asta te-au nevedit, trecându-te prin ie i prin spat; i, cu ajutorul slobozitorului, al zvorului i al lopelei, te-au întins în stative, legându-te de sulul de dinainte, de unde se începe "gura pânzei". Clepele lsate pentru bttur le-au depnat pe evi cu sucala; apoi, punând vile în suveic, au început a ese, adec a trece bttura pintre urzal cu ajutorul tlpigilor, al scripilor i al ielor. Ca s se îndesasc firele, bttura se bate cu vatalele, între care e azat spata. i iaca aa te-au prefcut în pânz. Când era cald afar i frumos, femeile te-au dus la balt i te-au ghilit; apoi te-au fert cu leie i iar te-au ghilit, pân te-ai înlbit. Când erai alb cum trebuie, te-au uscat, te-au fcut vltuc, te-au croit i au fcut din tine ceea ce eti acum,

- Mic buruean, nu tiu de unde-ai mai scos atâtea despre mine. Ei, drag, poate nu tii c oamenii mai fac pânz i din sora noastr cânep, i din fratele nostru bumbac, ba i din înghimptoarea urzic mai fac un fel de pânz. Dar în fabrici se es fel de fel de pânzeturi, mult mai uor i în timp mult mai scurt.

- Bre! multe mai auzi!

- Mai ateapt, c n-am sfârit înc. Din cme sau ruf, peste câtva timp ai s te faci tearf, din care se face scam pentru bolnavii din spitale i pentru soldaii rnii în btlie. Apoi te caut, ca iarba de leac, s fac la fabric din tine hârtie.

- Mare minune mi-ai spus, drag buruean, zise cmea. De-a fi aa, apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se vd, ci altceva au fost odat, altceva sunt acum i altceva au s fie.

- Tocmai aa, soro! Gardul, pe care eti tu întins acum, a fost altdat pdure. Ce are s fie de-acum înainte? Mtasa, frunz de dud întrat în pântecele unor gândaci. Varul, ce-a fost mai înainte? Dar funiile i odgoanele? .a.

Femeile lenee de la ar au cântecul acesta:

Puseiu pânza, când da frunza,
-o gtiiu în Sân-Vsii
i-mi pru c m grbiiu...
i de lung-i ca o pung
i de lat... toat-i spart!
Pe sulul de dinapoi,
O sut de ltunoi,
Pe sulul de dinainte,
Cioprea le mai ine minte.
Pintre ie i-ntre spat
Pate-o iap delat;
Pintre ie i fuscei
Pate-o scroaf cu purcei.

Povestire publicat prima oar în Învtorul copiilor..., ed. a III-a, Iai, 1874.



Vizualizari: 5245


Inapoi