Ai o intrebare?

Comunitatea Copilul.ro
iti raspunde!

Intreaba acum! Raspunsuri la intrebari

D-l Goe...

Propune si tu
de: Caragiale, Ion Luca
Printeaza

Ca s nu mai rmâie repetent i anul acesta, mam' mare, mamiica i tanti Mia au promis tânrului Goe s-l duc-n Bucureti de 10 mai.

Puin ne import dac aceste trei dame se hotrsc a prsi locul lor spre a veni în Capital numai de hatârul fiului i nepoelului lor. Destul c foarte de diminea, dumnealor, frumos gtite, împreun cu tânrul Goe, ateapt cu mult nerbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie s le duc la Bucureti. Adevrul e c, dac se hotrte cineva s asiste la o srbtoare naional aa de important, trebuie s-o ia de dimineaa. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fr zece a.m. D. Goe este foarte impacient i, cu un ton de comand, zice încruntat:

- Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau s vie!
- Vine, vine acuma, puiorul mamii! rspunde cucoana.
i srut pe nepoel; apoi îi potrivete plria.

Tânrul Goe poart un frumos costum de marinar, plrie de paie, cu inscripia pe pamblic: le Formidable, i sub pamblic biletul de cltorie înfipt de tanti Mia, c "aa in brbaii biletul".

- Vezi ce bine-i ade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel?

- Mamio, nu i-am spus c nu se zice marinel?
- Da' cum?
- Marinal...

- Ei! zicei voi cum tii; eu zic cum am apucat. Aa se zicea pe vremea mea, când a ieit întâi moda asta la copii - marinel.

- Vezi, c suntei proaste amândou? întrerupe tânrul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel...

- Da' cum, procopsitule? întreab tanti Mia cu un zâmbet simpatic.

- Mariner...

- Apoi de! n-a învat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, i iar srut pe nepoel i iar îi potrivete plria de mariner.

Dar nu e vreme de discuii filologice: sosete trenul - i nu st mult.

Trenul este plin... Dar cu mult bunvoin din partea unor tineri politicoi, cari merg pân la o staie apropiat, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam' mare îi face cruce, apoi aprinde o igar... Goe nu vrea s intre în cupeu; vrea s ad în coridorul vagonului cu brbaii.

- Nu!... nu e voie s scoi capul pe fereastr, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, i-l trage puin înapoi.

- Ce treab ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.

i dup ce se strâmb la urâtul, se spânzur iar cu amândou mânile de vergeaua de alam i scoate iar capul. Dar n-apuc s rspunz ceva urâtul, i mititelul îi retrage îngrozit capul gol înuntru i-ncepe s zbiere.

- Mamioo! mam' maree! tantii!

- Ce e? Ce e? sar cocoanele.

- S opreasc! zbiar i mai tare Goe, btând din picioare. Mi-a zburat plria! s opreasc!!!

Tot într-un timp, iact conductorul intr s vaz cine s-a suit de la staia din urm.

- Biletele, domnilor!

Cocoanele arat biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate i Goe s fac acelai lucru: fiindc biletul era în pamblica plriei, i, dac a zburat plria, firete c-a zburat cu pamblic i cu bilet cu tot. Dar avea bilet...

- Parol! chiar eu l-am cumprat! zice tanti Mia.

Conductorul îns nu înelege, pretinde bilet; daca nu, la staia apropiat, trebuie s-l dea jos pe d. Goe. Aa scrie regulamentul: daca un pasager n-are bilet i nu declar ca n-are bilet, i se ia o amend de 7 lei i 50 de bani, i-l d jos din tren la orice staie.

- Dar noi n-am declaratr? strig mamia.

- Ce e vinovat biatul dac i-a zburat plria? zice mam' mare.

- De ce-a scos capul pe fereastr? eu i-am spus s nu scoat capul pe fereastr! zice cu pic urâtul.

- Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mia urâtului...

- Uite ce e, cucoan - zice conductorul - trebuie s pltii un bilet...

- S mai pltim? n-am pltitr o dat?
- i pe dasupra un leu i 25 de bani.
- i pe dasupra?...

- Vezi, daca nu te-astâmperi? zice mamia, i-l zguduie pe Goe de mân.

- Ce faci, soro? eti nebun? nu tii ce simitor e? zice mam' mare.

i, apucându-l de mâna cealalt, îl smucete de la mamia lui, tocmai când trenul, clnnind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinat cu cltintura vagonului în alt sens, rezult c Goe îi pierde un moment centrul de gravitate i se reazim în nas de clana uii de la cupeu. Goe începe s urle... în sfârit, n-au ce s fac. Trebuie s se hotrasc a plti biletul, pe care are s-l taie conductorul din carnetul lui. Pcat îns de plrie!... Ce-o s fac d. Goe la Bucureti cu capul gol? i toate prvliile închise!... s-ar întreba oricine, care nu tie cât grije are mam' mare i cât prevedere. Cum era s plece biatul numai cu plria de paie? Daca se întâmpl s plou, ori rcoare? i mam' mare scoate din sculeul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.

- Te mai doare nasul, puiorule? întreab mam' mare.
- Nu... rspunde Goe.
- S moar mam' mare?
- S moar!
- Ad', s-l pupe mam' mare, c trece!

i-l pup în vârful nasului; apoi, aezându-i frumos beretul:

- Parc-i ade mai bine cu beretul!... zice mam' mare scuipându-l s nu-l deoache, apoi îl srut dulce.

- Cu ce nu-i ade lui bine? adaog tanti Mia, i-l scuip i dumneaei i-l srut.

- Las-l încolo! c prea e nu tiu cum!... Auzi d-ta! plrie nou i biletul! zice mamia, prefcându-se foarte suprat.

- S fie el sntos, s poarte mai bun! zice mam' mare.

Dar mamia adaog:
- Da' pe mamiica n-o pupi?
- Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor.

- Aa? zice mamia. Las!... i-i acopere ochii cu mâinile i se face c plânge.

- Las' c tiu eu c te prefaci! zice Goe.

- i-ai gsit pe cine s-neli! zice mam' mare.

Mamia începe s râz; scoate din scule ceva i zice:

- Cine m pup... uite!... ciucalat!

Mamia pup pe Goe, Goe pe mamia i, luând bucata de ciucalat, iese iar în coridor.

- Puiorule, nu mai scoate capul pe fereastr!... E lucru mare, cât e de detept! zice mam' mare.

- E ceva de speriat, parol! adaog tanti Mia.

Pe când Goe îi mnânc afar ciucalata, cocoanele se dau în vorb de una, de alta... Trenul alearg acuma de spre Crivina ctre Peri.

- Ia mai vezi ce face biatul afar, mamio! zice mamia ctre mam' mare.

Mam' mare se ridic btrânete i se duce în coridor:

- Goe! puiorule! Goe! Goe!

Goe nicieri.

- Vai de mine! ip cucoana, nu-i biatul! Unde e biatul!... s-a prpdit biatul!

i toate cucoanele sar...

- A czut din tren biatul! ao, mor!

Dar deodat, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în ua compartimentului unde nu intr decât o persoan.

- Goe! maic! acolo eti?
- Da!
- Aide! zice mam' mare, iei odat! ne-ai speriat.
- Nu pot! zbiar Goe dinuntru.
- De ce?... te doare la inim?
- Nu! nu pot...

- E încuiat! zice mam' mare, vrând s deschid pe dinafar.

- Nu pot deschide! zbiar Goe desperat.

- Vai de mine! îi vine ru biatului înuntru! în sfârit, iact conductorul cu biletul: primete paralele i libereaz pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl srut dulce, ca i cum l-ar revedea dup o îndelungat absen. i mam' mare se hotrte s stea în coridor, pe un geamantan strin, s pzeasc pe Goe, s nu se mai întâmple ceva puiorului. Puiorul vede o linie de metal în colul coridorului, care are la captul de sus o main cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul mainii i începe s-l trag.

- ezi binior, puiorule! s nu strici ceva! zice mam' mare.

Trenul îi urmeaz drumul de la Peri ctr Buftea cu mare vitez. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodat s-aude un uier, apoi semnalul de alarm, trei fluiere scurte, i trenul se oprete pe loc, producând o zguduitur puternic.

Ce e? ce e?... Toi pasagerii sar înspimântai la ferestre, la ui, pe scri...

- Goe! puiorule! Goe! strig tanti Mia i se repede afar din compartiment.

Goe este în coridor... De ce s-a oprit trenul?

Cineva, nu se tie din ce vagon, a tras semnalul de alarm. Din ce vagon?... Asta e uor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se aa înnodat i cu nodul plumbuit. Personalul trenului umbl forfota, examinând roatele tamponate cu toat presiunea, aa de tamponate c-i trebuie vreo zece minute mecanicului s-i încarce iar pompa de aer comprimat i s poat urni trenul din loc. În toat vremea asta, conductorii i eful trenului alearg din vagon în vagon i cerceteaz aparatele semnalelor de alarm.

Cine poate ghici în ce vagon era rupt aa plumbuit i rsturnat manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri plria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam' mare doarme în fundul cupeului cu puiorul în brae. Nu se poate ti cine a tras manivela.

Trenul se pornete în sfârit, i ajunge în Bucureti cu o întârziere de câteva minute. Toat lumea coboar. Mam' mare aaz frumuel beretul lui Goe, îl scuip pe puior s nu-l deoache, îl întreab dac-l mai doare nasul i-l srut dulce.

Apoi cocoanele se suie cu puiorul în trsur i pornesc în ora:

- La bulivar, birjar! la bulivar!...



Vizualizari: 38262


Inapoi