Tot ce trebuie sa stii despre tratamentul in vitro

Tehnici de reproducere umana asistata (ART)

1. Inseminarea intrauterina de sperma (IUI)

Presupune introducerea spermei in cavitatea uterina dupa prelucrarea acesteia in laborator. Poate fi folosita sperma de la partener sau de la donator.

Este folosita ca si prima metoda de tratament in infertilitatea idiopatica, anovulatorie, de cauza cervicala, in endometrioza sau in caz de afectare usoara a spermogramei. Nu se poate aplica in caz de obstructie tubara, insuficienta ovariana, afectare severa a spermogramei.

IUI se poate realiza in cadrul unui ciclu natural (partenera nu primeste niciun tratament) sau stimulat (in caz de anovulatie).

Se realizeaza in 3 etape:

Prima este monitorizarea dezvoltarii foliculare si a ovulatiei. Se realizeaza de preferat prin ecografie endovaginala. Se urmareste numarul, localizarea si dimensiunea foliculilor ovarieni. In caz de infertilitate de cauza anovulatorie se indica tratament de stimulare ovariana. Tratamentul poate fi atat sub forma de tablete, cat si injectabil.

A doua etapa este recoltarea si prepararea spermei in laborator.

Recoltarea spermei se face in ziua inseminarii, dupa 2-5 zile de abstinenta. In acest scop, in cadrul Centrului de Fertilitate Polisano se afla o camera special amenajata. Recoltarea se poate face si acasa, insa in acest caz recipientul trebuie transportat la temperatura corpului in maxim 30 de minute. In cazuri speciale se poate folosi si sperma inghetata in prealabil.

Prepararea se realizeaza in vederea separarii spermatozoizilor de celelalte componente ale spermei, separarii spermatozoizilor normali de cei imotili sau cu o morfologie anormala si concentrarii lor intr-un volum mic.

In a treia etapa se realizeaza inseminarea intrauterina propriu-zisa care presupune injectarea preparatului de sperma cu un cateter fin introdus prin col in cavitatea uterina, cat mai aproape de momentul ovulatiei. Manevra se realizeaza sub control ecografic (de preferat) si nu este dureroasa (nu necesita anestezie).

2. Fertilizarea in vitro (FIV)

Se refera la fecundatia si dezvoltarea initiala a embrionului in laborator, in afara organismului mamei. Fertilizarea in vitro se aplica in cazul obstructiei tubare bilaterale, afectarii moderate sau severe a spermogramei, esecul IUI, infertilitatii idiopatice dupa esecul IUI.

Un ciclu FIV presupune parcurgerea catorva etape:

a. Stimularea ovariana

Are ca scop obtinerea a 10-15 foliculi ovarieni (foliculul este structura in care se dezvolta ovocitul) din care se vor extrage ovocitele. In ciclul natural, in fiecare luna, ovarul femeii elibereaza un singur ovocit astfel incat pentru obtinerea mai multor ovocite este necesara stimularea hormonala a ovarelor. Tratamentul este injectabil, zilnic, de preferat la aceeasi ora. Este usor de administrat putand fi realizat de pacienta acasa dupa instruire in prealabil. Dureaza in medie 10-12 zile.

Dezvoltarea foliculilor se monitorizeaza ecografic, iar cand sunt indeplinite anumite conditii se induce medicamentos maturarea ovocitelor.

b. Punctia foliculara

Are ca scop recoltarea ovocitelor inainte de ovulatie si se face la 36 de ore dupa inducerea maturarii ovocitare. Recoltarea se face prin punctie ovariana transvaginala ghidata ecografic, sub anestezie generala indusa intravenos.

c. Fertilizarea ovocitelor in vitro

In cazul in care spermograma este normala sau usor afectata, se va realiza fertilizarea prin punerea in contact a ovocitelor si a spermatozoizilor in laborator (FIV standard). Este necesara in prealabil prepararea spermei pentru selectarea celor mai buni spermatozoizi.

In cazurile de afectare severa a spermogramei (oligospermie severa, tulburari severe de mobilitate sau structura ale spermatozoizilor, lipsa totala a spematozoizilor din sperma - azoospermie) sau esec de fertilizare prin FIV standard, se foloseste injectarea intracitoplasmatica de sperma (ICSI), o tehnica de laborator prin care un spermatozoid este injectat direct in ovocit prin micromanipulare cu ajutorul unui microscop special.

Recoltarea spermei se face prin masturbare sau prin tehnici chirurgicale in cazul azoospermiei.

d. Cultura embrionilor in laborator

Se realizeaza in incubatoare speciale care mentin in interior pH-ul si temperatura la valori constante, similare cu cele din corpul uman.

Dupa fertilizare, in laborator se urmareste zilnic evolutia embrionilor dupa cum urmeaza:

• Verificarea fertilizarii ovocitelor: dupa 16-19 ore de la efectuarea tehnicii de fertilizare, in ziua 1 de cultura;

• Verificarea dezvoltarii:

- In ziua a 2-a, de cultura embrionii trebuie sa aiba intre 2 si 4 celule;

- In ziua a 3-a, de cultura embrionii trebuie sa aiba intre 6 si 8 celule;

- In ziua a 4-a, celulele embrionare se compacteaza, embrionul trecand in stadiul de morula;

- In ziua a 5-a, embrionii trebuie sa ajunga in diferite stadii de blastocist.

Pe langa numarul celulelor, durata mentinerii in cultura a embrionilor (pana la efectuarea embriotransferului) este determinata si de calitatea acestora (forma si marimea celulelor, absenta sau prezenta fragmentelor celulare sau a vacuolelor etc.).

Embrionii sunt mentinuti in laborator pana in ziua a 3-a sau pana in ziua a 5-a, in functie de numarul si calitatea acestora.

In cazul in care in cultura exista cel putin 4 embrioni de calitate in ziua a 2-a, se poate realiza cultura de blastocist (mentinerea embrionilor in cultura pana in ziua a 5-a). Pentru ca in ziua a 4-a multi embrioni cu dezvoltare normala se pot opri din evolutie, cultura de blastocist permite o mai buna selectare a embrionilor pentru embriotransfer, existand insa si riscul anularii transferului (doar 20-40% dintre embrioni ating stadiul de blastocist).

Daca dupa transferul de ziua a 5-a in cultura mai exista cel putin 2 blastocisti de calitate, acestia pot fi crioconservati. Crioconservarea embrionilor este o metoda demonstrata si sigura (aproximativ o treime din embrioni supravietuiesc acestei proceduri si numai aceia vor fi folositi mai departe) si ofera pacientilor o sansa in plus, fara a mai fi necesara parcurgerea etapelor anterioare embriotransferului.

In anumite situatii, cand embrionii nu sunt de cea mai buna calitate, zona pellucida (invelisul protector al ovocitului) este prea groasa, s-au inregistrat esecuri repetate ale implantarii, pacientele sunt in varsta sau au nivel ridicat de FSH, se efectueaza ecloziunea asistata a embrionului (assisted hatching). Aceasta tehnica consta in efectuarea unei brese in zona pellucida, favorizand astfel implantarea embrionului la nivelul endometrului (pentru a se putea implanta, embrionul trebuie sa eclozeze din interiorul zonei pellucida).

e. Embriotransferul

Reprezinta introducerea embrionilor in uterul mamei. Momentul transferului se alege in functie de numarul si calitatea embrionilor, varsta pacientei si istoricul medical si se poate realiza in ziua a 3-a sau a 5-a. Se transfera in general 2 embrioni, numai in anumite cazuri 3, din cauza riscului de sarcina multipla. Embrionii sunt introdusi cu un cateter fin sub control ecografic in apropierea fundului uterin. Dupa embriotransfer pacienta trebuie sa ramana la pat cateva minute dupa care isi poate desfasura activitatile zilnice normal, fara restrictii deosebite.