Autor: Aurora Luchian
Susura toamna pe dealuri,
Botezata in rubin,
Pasu-n balti starneste valuri,
Nu-i nici aspru, dar nici fin.
Ziua se posomorase,
A scazut incetisor.
Muscator, se scoborase
Vantoasa cu Vantisor.
Ea-i cu hachite, alearga
Fara niciun capatai.
Peste aratura neagra,
Se-ntepa intr-un calcai.
Gijuliu, tup, copilasul,
O alina delicat.
N-ar fugi-ndarat ca lasul,
E maicuta! Nu-i pacat?
Vrednic, cauta prin santuri
O fasie de mohor,
O pansa, facu si laturi,
Cin' n-ar vrea asa fecior?
Schiopatand Vantoasa mama,
Puiul si-a imbratisat.
- Ar fi fost tragic, o drama,
De nu m-ai fi ajutat!
Toamna, martora, vesteste
Peste tarini, bucuroasa:
- Vantisor, mama-si iubeste,
Ce maicuta norocoasa!
.jpg)
