Autor: Aurora Luchian
Mare zvapaiat e Nicu!
Fara voia lui bunicu',
Val-vartej tasni afara,
E mireasma, tril, e vara!
Sare porti, garduri, parleazuri,
Cu mult dor de iaz, islazuri,
Alearga prin praf fierbinte,
Ati vazut copil cuminte?
Urca-n deal, coboara-n vale,
Trupusoru-i "stropitoare"!
Transpirase, dar nu-i bai,
In balta va fi ca-n Rai!
Iata ca o si zarise!
C-o sfortare, vaaj! sarise,
Inoata, se rasuceste,
Pan' matasea-l incalceste.
Uauuu! acuma Nicu este
Ca broscoiul din poveste:
Urias, "verde-campie",
Ca un soi de balarie!
Siroind tot, se iveste
Pe ulita, si-o zbugheste
Inspre casa, praf ca focul;
Si-ntalni pe Bil cat dopul.
Bil parca-i cuprins de boala!
Fuge la bunica-n poala,
Speriat nevoie mare,
Si de groaza, glas nu are!
C-un deget fixat in zare,
Indica spre aratare:
-Pe Nicutu de la noi,
Zana Rea-l facu broscoi!
