Prolapsul genital

Prolapsul genital apare la femei atunci cand organele pelvine care includ uterul, vezica urinara sau rectul aluneca din forma lor anatomica obisnuita in canalul vaginal. Acestea sunt de obicei sustinute de ligamente si muschi sau tesuturi care sunt cunoscute sub forma de planseu pelvin.

Care sunt cauzele?

Prolapsul genital apare din cauza deteriorarii, slabirii sau afectarii tesuturilor de sustinere a planseului pelvin, implicit a organelor care formeaza aceasta zona. Exista mai multi factori care contribuie la aceasta problema:

• sarcina si nasterea vaginala (cele mai frecvente cauze ale prolapsului genital);

• menopauza si imbatranirea (estrogenul joaca un rol esential in mentinerea planseului pelvin;

• la menopauza nivelul acestuia incepe sa scada si tesuturile de sustinere se slabesc);

• presiunea abdominala (factori ca obezitatea, tusea cronica, ridicarea unor obiecte foarte grele, efortul depus la eliminarea scaunului - toate pot contribui la slabirea sau ruperea tesuturilor de sustinere);

• mostenirea genetica (unele femei se nasc cu aceasta slabiciune in musculatura planseului pelvin);

• interventie chirurgicala la nivel pelvin (femeile care au mai avut prolaps al organelor genitale sunt la risc sa dezvolte si alte tipuri de prolaps, ca de exemplu cel uterin).

Tipuri de prolaps

Prolapsul genital presupune alunecarea unui ansamblu de organe care formeaza zona pelviana la femei. Insa pot aparea mai multe tipuri de prolaps, care pot presupune caderea unui singur organ sau a mai multora:

• prolaps uterin;

• cistocele (tesutul care sustine peretele dintre vezica urinara si vagin este slabit, permitand unei portiuni a vezicii sa alunece in vagin);

• rectocele (tesutul dintre rect si vagin este slabit si permite rectului sa alunece si sa preseze peretele vaginului);

• prolaps de bolta vaginala - unde bolta vaginului se prabuseste, mai ales la femeile care au suferit histerectomie.

Care sunt simptomele?

Simptomele difera in functie de organele implicate si de severitatea prolapsului. Unele femei pot sa nu aiba niciun simptom.

• o senzatie de cadere sau sentimentul ca ceva sta sa cada in zona vaginala (acestea se resimt mai ales cand stranuti, tusesti, depui efort fizic etc.);

• dureri sau disconfort in zona pelvina;

• probleme la urinat (incontinenta urinara, infectii urinare etc.);

• probleme intestinale si de evacuare a fecalelor (constipatie);

• dureri de spate;

• probleme sexuale etc.

Cum se trateaza prolapsul genital?

Exista mai multe tipuri de tratamente valabile pentru prolaps. Acestea depind in mare masura de tipul de prolaps de care suferi, de severitate, de varsta, de starea de sanatate sau de dorinta de a avea copii sau nu. Acestea sunt impartite in 3 categorii - conservatoare, mecanice si chirurgicale. Tratamentele mecanice si conservatoare sunt adesea administrate celor care sufera de un prolaps moderat, pentru cele care vor sa mai aiba copii sau nu vor sa faca operatie.

Metodele terapuetice conservatoare includ schimbarea stilului de viata si realizarea diverselor exercitii pentru tonifierea planseului pelvin (Kegel) Pesarele vaginale sunt cele mai folosite in cadrul tratamentelor mecanice. Se apeleaza la metoda chirurgicala atunci cand prolapsul este sever si este necesara repozitionarea organelor. Acestea includ repararea sau repozitinarea vaginala, a boltei vaginale sau histerectomia. Aceasta din urma presupune indepartarea uterului pentru tratarea prolapsului uterin.

Se poate preveni prolapsul genital?

Nu poti face foarte multe lucruri pentru a preveni prolapsul genital, deoarece majoritatea cauzelor sunt independente de actiunile pe care le-ai putea intrerprinde pentru a favoriza aceasta afectiune.

Totusi, medicii sustin ca daca ai un stil de viata sanatos si esti atenta la cateva lucruri in viata ta poti evita aceasta problema. Poti face periodic exercitii Kegel pentru tonifierea zonei pelvine in special in timpul sarcinii, dupa nastere si cand ajungi la menopauza.

De asemenea, mentinerea unei greutati in limite normale si evitarea constipatiei ajuta la combaterea acestei probleme, mai ales daca ai si alti factori de risc care te pot predispune la prolaps.