Urmareste-ne:
Get Adobe Flash player

Alimentatia bebelusului si alergiile: totul despre alergia bebelusului la mancare, metode de prevenire si identificarea alergiilor

15 Iunie 2016

Alergiile alimentare sunt destul de frecvente in randul bebelusilor si al copiilor. Reactiile alergice la alimente sunt tentativele sistemului imunitar de a proteja organismul impotriva substantele cu potential nociv, prin respingerea acestora.

Astfel, acestea pot aparea la orice amenintare ingurgitata, chiar daca aceasta este complet inofensiva.

Printre ingredientele care provoaca cele mai multe alergii se numara:

- produsele lactate care contin lactoza;

- produsele de patiserie sau cele de panificatie care contin gluten;

- ouale;

- soia;

- semintele si oleaginoasele;

- anumite fructe sau legume.

Alergiile alimentare se manifesta intotdeauna inaintea implinirii varstei de 4 ani, atunci cand sistemul imunitar si cel digestiv al copiilor nu este inca pe deplin maturizat.

Simptome:

- aparitia unor iritatii cutanate sub forma unor pete rosii insotite de prurit;

- inflamatiile fetei sau ale membrelor;

- senzatia de sufocare datorata inflamarii esofagului

- greata;

- crampele intestinale;

- varsaturile;

- scaunul moale;

- scaderea pulsului;

- ametelile;

- paloarea tenului copiilor;

- lesinul;

- soc anafilactic.

Alergiile sunt adesea ereditare, chiar daca substantele la care reactioneaza organismul copiilor difera de cele la care sunt alergici parintii lor. In plus, acestea se pot activa in paralel, afectand astfel sistemul digestiv sau pe cel respirator, in functie de natura alergenilor si de efectele lor asupra organismului.

alergiile_alimentare_la_bebelusi_recomandari

Alergiile si regula de 4 zile

Regula de 4 zile se refera la perioada in care incepi diversificarea alimentara pentru copii si impune asteptarea a 4 zile intre un aliment nou si urmatorul, pentru a putea observa eventualele reactii alergice si pentru a putea stabili cu precizie cauza lor, in acest fel.

Cum ingrijim corect pielea bebelusului: 5 sfaturi de care trebuie sa tinem cont

Printre simptomele posibile se numara:

- ametelile si moleseala;

- scaunele moi;

- starea de greata si voma;

- mancarimile pielii;

- abundenta mucozitatilor nazale;

- iritatiile cutanate;

- balonarea;

- respiratia suieratoare si dificultatile in a respira intampinate la scurt timp dupa consumarea alimentului respectiv;

- umflarea fetei, a buzelor sau a limbii.

Spre deosebire de reactiile alergice, intoleranta alimentara se manifesta prin probleme intestinale.

Regula de 4 zile te ajuta, de asemenea, sa poti urma o dieta prin eliminare. Astfel, vei avea mai putine optiuni posibile atunci cand vine vorba despre identificarea alimentelor care provoaca reactii alergice. Nu toti parintii urmeaza aceasta regula, insa parerile specialistilor inclina catre respectarea ei tocmai din aceste motive.

Exista insa si medici pediatri care spun ca acest lucru nu este necesar si ca asteptarea pentru a introduce alimente alergene nu are nici un efect asupra posibilelor viitoare alergii, asadar ramane alegerea parintilor daca sa respecte sau nu regula de 4 zile, tinand cont de istoricul din familie al alergiilor alimentare si de starea generala de sanatate a copiilor lor.

Introducerea alimentelor noi in dieta copiilor ar trebui sa fie facuta in timpul micului dejun sau la pranz. Acest lucru te va ajuta sa faci fata eventualelor reactii adverse si sa iti poti duce copilul la timp intr-un cabinet pediatric. In plus, atunci cand simptomele apar in timpul zilei - iar la alergiile alimentare apar intotdeauna la scurt timp dupa ingurgitare - vor decala mai putin brusc rutina delicata a copilului tau.

Alergeni alimentari: cum sa introduci mancarea solida in alimentatia copilului tau

Asa cum ti-ai dat deja seama, graficele si recomandarile sunt destul de conservatoare si de similare, indiferent de sursa de informare pe care ti-o alegi. Acest lucru are, bineinteles, legatura cu introducerea acelor alimente cu potential alergenic.

Pe masura ce tot mai multe studii ies la lumina, exista o tendinta de a introduce alimentele care pot provoca alergii in jurul varstei de 12 luni sau chiar mai tarziu. De exemplu, introducerea oualor in jurul varstei de 6 sau 7 luni este acum recomandata, desi in urma cu doar cativa ani ai fi primit sfaturi sa le introduci dupa 1 an. In orice caz, daca istoricul familiei tale include alergii, cel mai bine ar fi sa amani diversificarea hranei si sa nu o faci niciodata inaintea implinirii varstei de 12 luni.

Desi mancarurile solide nu ar trebui introduse sub nici o forma inaintea varstei de 4-6 luni, nu exista nici o dovada care sa ateste ca intarzierea introducerii lor mai departe de aceasta perioada are un efect protector notabil asupra afectiunilor atopice, indiferent daca bebelusii sunt hraniti cu lapte matern sau cu o formula de lapte de vaca. Asta inseamna ca unele alimente care sunt considerate drept foarte alergene ar trebui introduse mai tarziu. Printre ele se numara pestele, ouale si alimentele care contin proteine provenite de la alune sau nuci.

Studii privind alimentatia copiilor si efectele diversificarii alimentare

Studiul German nu a gasit nici o dovada care sa dovedeasca faptul ca introducerea tarzie a alimentelor solide la varsta de 4 -6 luni ar putea preveni astmul, rinitele alergice sau alergiile alimentare inaintea varstei de 6 ani.

Un alt studiu a urmarit efectele introducerii produselor lactate dupa varsta de 9 luni sau chiar mai tarziu, demonstrand astfel ca introducerea prematura a acestora creste riscul aparitiei eczemei la bebelusi.

Studiul ESPGHAN arata ca hranirea exclusiv la san a copiilor pana la varsta de 6 luni este benefica si ca hrana complementara (laptele formula, alimentele solide si alte lichide decat laptele mamar) nu ar trebui administrata inaintea varstei de 17 saptamani, dar nici mai tarziu dupa implinirea varstei de 26 de saptamani. Nu exista probe stiintifice convingatoare care sa dovedeasca faptul ca introducerea mai tarzie a alimentelor alergene, asa cum sunt ouale si carnea de peste ar putea reduce riscurile alergiilor.

Un alt studiu, de aceasta data realizat in Finlanda, arata ca introducerea tarzie a alimentelor solide este asociata cu riscurile crescute ale alergiilor alimentare si respiratorii. Ouale, graul si ovazul sunt cel mai des asociate cu simptomele alergiilor alimentare, iar cartofii si pestele sunt mai strans legati de simptomele alergiilor inhalatorii.

Un studiu realizat in Australia in 2010 arata ca acei copii care incep sa consume oua abia dupa varsta de 12 luni sunt pana la de 5 ori mai predispusi sa dezvolte alergii in comparatie cu cei carora li se ofera oua la varsta de 4-6 luni, insa este foarte important si felul in care acestea sunt preparate termic. 

regula_de_4_zile_bebelusi_diversificare

Cei mai comuni alergeni alimentari

Exista un top al celor mai alergene 8 alimente, printre care se numara:

- laptele;

- ouale;

- alunele;

- nucile;

- pestele;

- crustaceele;

- soia;

- graul.

Cei mai multi copii dezvolta alergii la lapte, oua, produse din grau si soia. Alergia la grau nu este acelasi lucru cu intoleranta la gluten, cunoscuta si drept sub denumirea de boala celiaca.

Cand poti incepe diversificarea alimentara pentru copilul tau?

Introducerea unor noi alimente este recomandata la mesele de dimineata sau pranz, deoarece astfel vei putea observa la timp orice potentiala reactie alergica si actiona in consecinta. In plus, este imposibil ca in aceasta perioada a zilei sa nu gasesti un cabinet medical deschis. Acest lucru te va ajuta si sa nu modifici prea mult rutina copilului si sa ii pastrezi programul aproape neschimbat, lucru extrem de important, deoarece bebelusii au nevoie de stabilitate in ceea ce priveste programul de somn si cel al meselor.

Cum observi semnele unei potentiale alergii alimentare?

Iata cateva lucruri care iti vor indica faptul ca bebelusul tau are o reactie alergica la alimente sau sufera din cauza unei intolerante alimentare:

- este slabit, are scaune moi sau vomita;

- are pete rosii pe piele sau in zona posteriorului;

- ii curge nasul;

- are mancarimi;

- este balonat sau sufera din cauza iritarilor intestinale dupa ce a mancat un aliment nou;

- intampina dificultati in a respira dupa ce consuma un aliment nou;

- i se umfla fata, buzele sau limba;

- experimenteaza senzatia de sufocare;

Spre deosebire de alergiile alimentare, intoleranta la anumite alimente implica doar existenta unor reactii intestinale, insotite de dureri si crampe.

Alergii alimentare si alimente alergene

Cele mai multe studii in domeniu arata ca ar trebui sa existe un grafic in functie de care sa introduci alimente noi in dieta copilului tau. Studiile publicate in ultimii 0 ani arata ca introducerea alimentelor alergene mai devreme, adica intre varsta de 4 si 6 luni, este indicata, deoarece i-ar putea ajuta pe bebelusi sa se protejeze imunitar de afectiunile atopice precum sunt eczema sau astmul bronsic.

De exemplu, in prezent se recomanda introducerea integrala a oualor in jurul varstei de 6-7 luni, desi in trecut acestea erau introduse treptat, intai galbenusul si abia apoi albusul. Desigur, acest lucru nu este recomandat si in cazurile in care in familie exista un istoric al alergiilor alimentare, caz in care introducerea tarzie a alimentelor alergene este recomandata.

O actualizare din 2008 a Declaratiei de Politici a AAP (Academia Americana a Pediatrilor) include urmatoarele informatii:

- Desi alimentele solide nu ar trebui sa fie introduse inaintea varstei de 4-6 luni, nu exista dovezi conform carora introducerea lor mai tarzie ar putea avea un efect protector cu privire la dezvoltarea afectiunilor atopice, asa cum nici tipul laptelui pe care acestia il consuma (mamar, formula sau de vaca) nu pare sa aiba nicio influenta asupra acestor afectiuni.

- Este recomandata introducerea tarzie a unor alimente considerate foarte alergene, asa cum sunt pestele, ouale sau preparatele care contin proteine provenite din alune.

Care este diferenta dintre alergiile alimentare si intoleranta alimentara?

Procesul reactiilor alergice are loc atunci cand sistemul imunitar confunda alimentele sau anumite substante din aer si le percepe trept toxice si periculoase.

Corpul reactioneaza si elibereaza anticorpi precum imunoglobulina E, care stimuleaza ulterior corpul pentru a elibera substante chimice denumite histamine. Cand acestea sunt eliberate, corpul reactioneaza producand simptome precum mucozitatile nazale abundente, mancarimile in zona ochilor, pruritul cutanat si, in cazuri foarte grave, anafilaxia. Asadar, sistemul imunitar este singurul responsabil de reactiile alergice.

Reactiile alimentare sau intoleranta alimentara nu au a face cu sistemul imunitar. Acestea pot fi provocate de alimente care in trecut au fost consumate fara probleme, asa cum se intampla de regula in cazul citricelor. Acestea pot provoca o reactie alimentara sau chiar intoleranta in cazul copiilor din cauza aciditatii mari pe care o au fructele. Raspunsul nu este insa unul imunitar, ci unul gastrointestinal sau dermatologic. Adesea, copiii carora li se ofera portocale inaintea varstei de un an pot manifesta astfel de reactii, care se manifesta adesea prin iritatii in zona gurii si a posteriorului si prin crampe intestinale.

Un alt tip comun de intoleranta este cea la lactoza. Persoanelor intolerante la lactoza le lipseste o enzima specifica ce ajuta la digerarea zaharului din produsele lactate, cunoscut drept lactoza. Copiii pot digera de regula lactoza din produse lactate precum sunt iaurtul sau branza, in care culturile de bacterii au rolul de a o descompune, insa pot manifesta simptome atunci cand beau lapte. Spre deosebire de intoleranta la lactoza, alergia la proteinele din laptele de vaca afecteaza copiii foarte mici si este de regula trecatoare dupa primul an de viata.

De asemenea, alergia la produse preparate pe baza de grau nu trebuie confundata cu boala celiaca. Aceasta este intoleranta la gluten si nu poate sa se dezvolte, asa ca trebuie tinuta in frau prin evitarea tuturor produselor alimentare care contin gluten. Alte alergii care nu se dezvolta, ci sunt adesea transmise genetic sunt cea la alune, la nuci, la peste si la crustacee.

alimente_alergene_bebelusi_diversificare

De ce mierea nu este alergena, dar trebuie totusi evitata in primul an de viata al copiilor?

Mierea nu este inclusa pe lista principalelor alimente alergene deoarece nu este un aliment alergen. Cu toate astea, este trecuta spre finalul listei Asociatiei Americane a Pediatrilor, deoarece trebuie introdusa mai tarziu in alimentatia copiilor.

Desi nu provoaca alergii, poate stimula alte reactii periculoase. In cazul mierii, este vorba despre niste spori care provoaca afectiunea cunoscuta sub denumirea de botulism. De aceea, ea nu trebuie oferita copiilor mai mici de un an.

Listele alimentelor care contin alergeni sunt realizate in functie de riscurile pe care le prezinta acestea. Astfel, printre cele mai periculoase se numara:

- fructele de padure (cu exceptia coacazelor si a merisorului);

- merele;

- piersicile; scortisoara;

- fructele de avocado;

- citricele,

- nucile de cocos;

- porumbul;

- broccoli;

- produsele lactate;

- morcovii;

- albusul de ou;

- rucola;

- mustarul;

- puiul;

- nucile;

- mazarea;

- untul de arahide;

- strugurii.

Mai putin periculoase pentru persoanele alergice sunt urmatoarele alimente:

- carnea de porc;

- mierea;

- carnea de miel;

- soia;

- salata verde;

- capsunile;

- fructele de mango;

- graul si cerealele;

- fructele de papaya;

- piersicile;

- perele;

- strugurii;

- orezul;

- somonul;

- uleiul de floarea soarelui;

- cartofii dulci;

- carnea de curcan;

- carnea de vita.

Janice M. Joneja, doctor in medicina si nutritie, vorbeste despre categorii de alimente clasificate in functie de riscul pe care il prezinta pentru persoanele alergice. Cu toate astea, specialistii nu au reusit sa masoare cu precizie aceste riscuri, insa potentialul alergic similar al anumitor alimente le poate clasa intr-un anumit grup.

Scara aceasta, care chiar poarta numele celei care a creat-o, este foarte folositoare atunci cand vrei sa faci comparatii intre mai multe alimente, iar la baza elaborarii sale stau frecventa reactiilor si gravitatea lor in randul oamenilor cu o dieta tipica.

Alimentele din Joneja Food Allergen Scale (Scara Alimentelor Alergene Joneja) este o compilatie a cercetarilor privind reactiile alergice si prezinta alimentele in ordine, in functie de riscurile pe care acestea le prezita, adunand laolalta mai multe dintre acestea in categorii specifice.

Chiar si asa, cel care iti va indica cel mai corect alimentele pe care i le poti oferi copilului tau si momentul cel mai potrivit pentru a face asta este medicul pediatru, respectiv alergologul care l-a consultat in prealabil.

Tabelul Joneja este realizat in functie de dieta tipica nord-americana si include o varietate uriasa de surse. Alimentele care se regasesc pe aceasta lista sunt clasificate in functie de riscurile pe care le prezinta. Fiecare persoana care sufera de alergii alimentare prezinta un tipar diferit de reactii, in functie de caracteristicile proprii.

De exemplu, persoanele care au o alimentatie etnica diferita pot depinde in mod diferit de aceasta ordine.

Alergiile mai depind insa si de factori precum frecventa expunerii la anumite mancaruri, asa ca tabelul este unul orientativ.

Astfel, in prima categorie de alimente, care prezinta cele mai mari riscuri de alergii se numara:

- graul;

- grisul;

- bulgurul;

- alacul;

- graul dur;

- rosiile,

- spanacul;

- telina;

- capsunile;

- zmeura;

- portocalele;

- smochinele;

- fructele de mango;

- pepenele;

- arahidele;

- alunele;

- albusul de ou;

- laptele crud de vaca (chiar si cel degresat).

Cea de-a doua categorie include:

- porumbul;

- ovazul;

- morcovii cruzi;

- mazarea verde;

- fasolea;

- lintea;

- varza;

- merele;

- caisele;

- piersicile;

- cantalupul;

- nucile,

- nucile pecan si cele braziliene;

- migdalele;

- semintele de susan;

- crabul;

- homarul;

- crevetii;

- molustele;

- scoicile;

- stridiile;

- midiile;

- cascavalul;

- branza Camembert;

- branza cu mucegai nobil albastru;

- branza elvetiana;

- branza Edam, mozzarella si branza de capra;

- ananasul;

- stafidele;

- boabele si pudra de cacao;

- ciocolata;

- nucile de cocos;

- semintele de in.

In cea de-a treia categorie ca grad de risc se incadreaza urmatoarele alimente:

- secara;

- orzul;

- conopida;

- varza de Bruxelles;

- fasolea verde;

- fructele kiwi;

- ciresele;

- prunele;

- caisele preparate;

- fisticul si cajuul;

- pestele cod si alti pesti albi;

- tonul;

- branza nefermentata de vaci;

- crema de branza;

- orezul alb si cel brun, orezul salbatic;

- murele;

- soia;

- mazarea uscata;

- lintea uscata;

- fasolea uscata;

- fasolea garbanzo;

- roscovele;

- semintele de floarea soarelui;

- smantana;

- semintele de quinoa;

- ceapa verde si ceapa uscata;

- usturoiul;

- patlagina;

- bananele;

- strugurii prelucrati;

- salamul pepperoni;

- carnaciorii;

- sunca;

- slanina;

- laptele condensat;

- hrisca;

- telina fiarta;

- ardeii grasi rosii si verzi;

- grepfruitul;

- lamaile;

- laptele de capra si cel de oaie.

Mai putin periculoase decat acestea, incadrate in cea de-a patra categorie, sunt urmatoarele alimente:

- cartofii;

- castravetii;

- coacazele;

- salata verde;

- semintele de dovleac;

- carnea de porc;

- branza topita;

- tapioca;

- cassava;

- sparanghelul;

- broccoli fiert;

- sfecla;

- piersicile preparate;

- mugurii de fasole;

- carnea de pui si cea de vita;

- branza proaspata de vaci.

Cea de-a cincea categorie include:

- meiul;

- dovleceii;

- zucchini;

- dovleacul placintar;

- afinele;

- semintele de mac;

- carnea de cerb, de elan, de urs sau de bivol;

- iaurtul;

- zerul;

- morcovii preparati;

- pastarnacul;

- untul.

Cele mai putin periculoase alimente pentru alergici sunt:

- napii turcesti;

- cartofii dulci preparati;

- rubarba;

- yamul

- carnea de miel;

- carnea de iepure;

- untul clarificat.

Diete speciale pentru prevenirea alergiilor

Numeroase persoane opteaza pentru renuntarea la anumite alimente care contin alergeni, tocmai pentru ca sunt predispuse sa manifeste simptome specifice. Desi lista acestora este una destul de mare, ea este totusi orientativa si ar fi de preferat ca fiecare persoana sa discute cu medicul inainte de a opta pentru o astfel de dieta restrictiva.

In plus, daca ai decis sa ii schimbi alimentatia copilului tau in acest fel si sa ii oferi o dieta care sa excluda anumite ingrediente, este important sa verifici inainte etichetele tuturor produselor alimentare pe care le cumperi, deoarece si acestea pot contine alergenii respectivi, iar contaminarea incrucisata ar putea duce la aparitia unor neplaceri destul de serioase.

Astfel, daca optezi pentru dieta care exclude ouale, verifica etichetele produselor alimentare. Acestea nu trebuie sa contina:

- albus de ou;

- galbenus de ou;

- oua uscate,

- oua solide;

- oua sub forma de pulbere;

- inlocuitori de oua;

- bauturi alcoolice cu oua;

- globulina;

- lizozim;

- maioneza;

- bezea;

- ovalbumina;

- ovomucin;

- ovomucoid;

- ovovitellin.

Daca vrei o dieta lipsita de soia, evita alimentele care contin:

- miso;

- sos shoyu;

- faina de soia;

- crupe de soia;

- nuci de soia;

- lapte de soia;

- muguri de soia;

- granule de soia;

- tofu;

- cas de soia;

- proteine concentrate sau izolate din soia;

- sos de soia

- proteine vegetale texturate.

De altfel, prezenta proteinei din soia poate fi indicata pe etichete sub forma aromelor, a proteinelor vegetale hidrolizate, a proteinelor din soia hidrolizate, a aromelor naturale, a supei de legume, a gumei vegetale, a amidonului vegetal.

Conform statisticilor, se pare ca alimentele care contin lecitina din soia si ulei de soia sunt sigure pentru alergicii la soia, chiar daca provenienta acestora pare periculoasa.

Dieta fara gluten este recomandata copiilor si adultilor alergici la gluten. Acestia trebuie sa evite orice aliment care are in compozitie urmatoarele ingrediente:

- firimituri de paine;

- tarate;

- extracte de cereale;

- masa Acker;

- faina imbogatita;

- faina din cartofi;

- gris durham;

- gluten;

- faina care contine gluten;

- faina cu un continut ridicat de proteine;

- gluten vital;

- tarate de grau;

- gluten provenit din grau;

- amidon provenit din grau;

- faina din grau integral;

- ovaz si orz.

Ingredientele care pot indica prezenta proteinei din grau sunt:

- amidonul gelatinizat;

- proteina vegetala hidrolizata;

- amidonul alimentar modificat;

- amidonul modificat;

- aromele naturale;

- sosul de soia;

- amidonul;

- amidonul vegetal;

- guma vegetala.

Dieta lipsita de lactoza trebuie sa evite toate alimentele si produsele lactate care ar putea contine acest alergen. Daca pe etichetele alimentelor este scris "D", "DE", "K", "U" este posibil ca acestea sa contina proteine din lapte sau sa fi fost procesate ori prelucrate cu ajutorul echipamentelor care proceseaza sau prelucreaza si produsele lactate clasice care contin lactoza.

Evita alimentele care contin:

- arome artificiale de unt;

- unt;

- grasime de unt;

- lapte batut;

- cazeina;

- amoniac;

- calciu;

- magneziu;

- potasiu;

- sodiu;

- branza;

- branza de vaca;

- crema de ou;

- hidrolizati;

- proteine din lapte;

- proteine din zer;

- lactalbumina;

- fosfati de lactalbumina;

- lactoglobulina;

- lactoza;

- lapte;

- derivate din lapte;

- proteine solide din lapte;

- malt;

- lapte condensat;

- lapte deshidratat;

- lapte cu continut redus de grasime;

- lapte degresat;

- lapte fara grasimi;

- nuga;

- budinca;

- cheag de cazeina;

- smantana lichida;

- smantana;

- smantana pentru frisca;

- lapte acru;

- zer delactozat;

- zer demineralizat;

- concentrat proteic de zer sau iaurt.

De altfel, si urmatoarele ingrediente pot indica prezenta lactozei:

- aroma de zahar brun;

- aroma de caramel;

- ciocolata;

- faina cu continut ridicat de proteine;

- margarina si aromele naturale.

Dieta care nu contine nuci obliga la evitarea alimentelor care contin nuci sau oricare dintre urmatoarele ingrediente:

- migdale;

- nuci braziliene;

- caju;

- castane;

- alune de padure;

- alune;

- gianduja (un amestec cremos de ciocolata cu nuci);

- nuci Hickory;

- nuci de macadamia;

- martipan sau pasta de migdale;

- nuga;

- nuci artificiale;

- unt de arahide sau de caju;

- ulei de nuci;

- pasta de nuci;

- pasta de migdale;

- nuci pecan;

- nuci Pinyon;

- fistic;

- extractele de migdale pure si de wintergreen si extractele aromate artificiale.

In cadrul dietei fara alune trebuie evitate urmatoarele ingrediente:

- uleiul de arahide procesat la rece;

- fructele amestecate cu nuci;

- nucile artificiale;

- arahidele;

- untul de arahide;

- alimentele care contin faina de arahide;

- ingredientele care pot indica prezenta proteinelor provenite de la arahide, asa cum sunt mancarurile etnice de origine africana, chineza sau thailandeza;

- produsele de patiserie si cele de cofetarie;

- bomboanele;

- chili;

- bomboanele de ciocolata;

- batoanele de ciocolata;

- tabletele de ciocolata;

- crema de ciocolata;

- rulourile cu ou;

- proteinele vegetale hidrolizate;

- martipanul;

- nuga;

Arahidele sunt foarte alergene si pot provoca reactii anafilactice ce pot degenera in scurt timp in deces, asa ca persoanele care sufera de o alergie la acestea ar trebui sa fie extrem de atente cu alimentele pe care le consuma.

Sindromul alergiilor orale

Toate alimentele mentionate anterior pot fi trecute pe lista celor care implica sindromul alergiilor orale (SAO). SAO apare atunci cand o persoana sensibila sau alergica la polen manifesta reactii atunci cand consuma fructe si legume al caror polen se aseamana cu cel care genereaza alergiile.

Simptome tipice:

- pruritul;

- inflamarea buzelor, a gurii si a gatului;

- senzatia de sufocare;

- dificultatile in a respira;

Astfel de simptome apar in mod obisnuit la cateva minute dupa consumul alimentelor care provoaca alergii si pot fi mai acute in timpul sezoanelor in care polenul este prezent in cantitati mai mari si in atmosfera, precum sunt primavara si toamna.

Sindromul alergiilor orale nu este, in cele mai multe dintre cazuri, un pericol pentru viata, insa disconfortul pe care il genereaza poate fi destul de pregnant.

Alergiile la polenul de mesteacan pot fi insotite de AOS in contextul consumului urmatoarelor alimente:

- mere;

- cirese;

- piersici;

- prune;

- nuci;

- chimen dulce;

- cartofi;

- spanac;

- hrisca;

- arahide;

- miere;

- kiwi;

- telina;

Consumul de pepene galben, mere, piersici si kiwi poate genera sindromul alergiilor orale in randul persoanelor care sufera de rinite alergice din cauza polenului provenit de la cedrul japonez.

Febra fanului manifestata la polenul de pelin este asociata cu sindromul alergiilor orale generat de consumul de telina, morcovi, condimente, pepene galben, pepene rosu, alune de padure, castane si mere.

Alergiile la polenul de iarba pot genera AOS atunci cand persoana care sufera de respectiva alergie consuma pepene rosu sau galben, rosii, portocale, cirese, orez alb, orez brun sau orez salbatic.

Alergiile respiratorii la ambrozie sunt asociate cu consumul de pepene galben, miere, banane, musetel sau seminte de floarea soarelui. Alergiile la latex pot avea reactii incrucisate cu consumul de banane, fructe de avocado, papaya sau kiwi.

Metode de identificare si de diagnosticare a alergiilor alimentare la copii si bebelusi

Spre deosebire de rinitele alergice, reactiile cauzate de alergiile alimentare apar intr-un timp foarte scurt dupa ingurgitarea alergenilor. Tiparele pot fi observate cu usurinta de catre parinti, care trebuie sa fie mereu in cunostinta de cauza in ceea ce priveste alimentele pe care le ofera copiilor.

Tocmai din acest motiv, regula de 4 zile este respectata de foarte multi, pentru ca permite urmarirea simptomelor inca de la introducerea unui aliment nou. Acestea variaza in cazul alergiilor alimentare de la inflamatiile in zona gurii, a limbii si a gatului si iritatiile sau petele rosii cutanate insotite de prurit la senzatia de greata si voma, uneori insotita chiar si de crampe intestinale, balonare si scaune moi.

Diagnosticarea alergiilor alimentare se poate realiza prin 3 metode. Prima este testul pielii si este cel mai bine tolerata de catre copii, deoarece este aproape complet nedureroasa. Acest test se realizeaza prin aplicarea alergenului direct pe piele si lezarea usoara a acesteia cu ajutorul unui ac steril, de catre medicul alergolog.

In cazul in care alergenul se confirma, pielea se va inflama in zona respectiva. O alta metoda prin care se poate stabili cat de nociva este o anumita substanta pentru un pacient este expunerea directa. Aceasta metoda de testare poate fi folosita doar pentru depistarea alergiilor alimentare si pentru identificarea alergenilor alimentari si implica ingurgitarea acestora de catre pacienti si urmarirea reactiilor.

Pentru alergiile grave, nu este o metoda indicata, deoarece poate degenera rapid in anafilaxie, care este amenintatoare la adresa vietii pacientilor alergici.

Nici testul pielii nu este 100% sigur pentru pacientii care prezinta riscul socului anafilactic, asa ca cea mai buna metoda de diagnosticare pentru acestia ramane ce-a de-a treia, respectiv testarea sangelui. Aceasta este mai dureroasa decat celelalte doua, insa nu expune pacientul la niciun risc.

Totodata, este si mai costisitoare, iar rezultatele vor fi obtinute abia dupa cateva zile de la prelevarea sangvina, insa avantajul ei principal este ca poate fi utilizata de catre oricine, fara a-i pune viata in pericol.

Pe aceeasi tema:

Alergiile copiilor la alimente. Ce pot face parintii?

Alergiile alimentare la bebelusi si copii

Intoleranta alimentara si alergiile alimentare: cum faci diferenta?

Citeste si despre:

COMENTARII

Aplicatii pentru copii

DESCARCA
DESCARCA
OK

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:


Urmareste-ne si primeste cele mai noi informatii pentru tine si copilul tau!

Creeaza cont! sau Urmareste-ne pe Facebook!

Trimite articolul catre prietenii tai

Poti baga cate mailuri vrei tu separate prin spatiu!

Trimite mesajul