Copilul.ro

Platamine, pulb. inj.

Indicatii:
Platamina are un rol clar stabilit in tratamentul tumorilor testiculare. Atunci cand este asociata cu vinblastina sau bleomycin se obtin remisiuni complete la mai mult de 70% din bolnavi. in combinatii chimioterapice, Platamina este eficienta si in tratamentul altor tumori solide: ovar, cap si gat, vezica. Un anumit grad de activitate poate fi obtinut in sarcom, limfom, in cancer de prostata, plamin, esofag, stomac, tiroida, neuroblastom si melanom malign.

Contraindicatii:
Antecedente cu reactii alergice la cisplatina sau la alti compusi de platina. Afectiuni renale preexistente, tulburari ale auzului, mielodepresia pot fi agravate prin tratamentul cu cisplatin. Nu s-a stabilit inca daca produsul poate fi administrat fara inconveniente in timpul sarcinii; cisplatina are efect mutagen pe bacterii. La soarece administrarea la inceputul gestatiei a pus in evidenta un efect embriotoxic si teratogen.

Precautii:
Platamine nu va fi folosit decat de medici specialisti in chimioterapie. Nefrotoxicitatea produsului fiind cumulativa, inainte si in timpul fiecarui ciclu de tratament se vor determina creatinina si ureea sanguina si clearanceul la creatinina. Diureza va fi urmarita sistematic, precum si nivelele plasmatice de electroliti (inclusiv magneziul). Un tratament concomitent cu alti produsi nefrotoxici (antibioticele aminoglicozidice) pot afecta serios functia renala. Ototoxicitatea este de asemenea cumulativa si apare in tratamentele cu doze ridicate. Se vor efectua teste de audiometrie inainte si in mod regulat in timpul tratamentului (vezi “Reactii Adverse”). Toxicitatea hematologica este in functie de doza si poate fi cumulativa, deci trebuie monitorizat numarul hematiilor, leucocitelor si trombocitelor. S-au observat reactii de tip anafilactic la cisplatina. Acestea vor fi controlate prin administrarea de antihistaminice, adrenalina sau/si glucocorticoizi. De asemenea au fost observate manifestari neurotoxice dupa tratamentul cu cisplatina si de aceea se recomanda examen neurologic. Cisplatina se degradeaza in contact cu aluminiul si de aceea nu se va folosi echipament din aluminiu pentru administrarea intravenoasa a solutiilor continand cisplatina.

Reactii adverse:
Nefrotoxicitatea: Studii recente au demonstrat ca nefrotoxicitatea cisplatin poate fi redusa semnificativ prin administrare de solutie fiziologica in cantitate adecvata; cu toate acestea toxicitatea cumulativa renala ramane o problema si de aceea necesita o monitorizare atenta a functiei renale atunci cand sunt administrate cure repetate de cisplatin. Afectarea functiei renale este evidentiata prin cresterea nivelului plasmatic al ureii, acid uric si creatinina si scaderea clearanceului de creatinina. Leziunile renale patologice induse de cisplatin apar la nivelul tubului contort distal si a tubului colector. Toxicitatea gastro-intestinala: Greata si varsaturile apar la majoritatea pacientilor. De obicei debuteaza la o ora dupa tratament si se mentin pana la 24 ore. Anorexia, greata si uneori voma pot persista pana la o saptamana. Mielodepresia: Cisplatinul poate induce scaderea celor trei elemente sanguine. Leucopenia este in functie de doza, posibil cumulativa, de obicei reversibila. Apare intre ziua 6 si 26 si se corecteaza intre ziua 21 si 45. Trombocitopenia este de asemenea unul din efectele toxice ce induc o limitare a dozelor de cisplatin, dar ea este de regula reversibila. Apare intre ziua 10 si 26 si se corecteaza intre ziua 28 si 45. Frecventa anemiei determinate de cisplatin (scaderea valorilor de hemoglobina cu cel putin 2 g/100 ml sau mai mult) variaza de la 9 la 40%. Este un efect secundar greu de evaluat, deoarece are o etiologie complexa la pacientii cu cancer. Ototoxicitatea: Se manifesta prin tinitus (uni- sau bilateral), de regula reversibil, si/sau pierderea auzului pentru frecvente inalte. Aceste modificari ale audiogramei survin cu o frecventa medie de 24%, dar exista variatii importante. Tulburarile apar in primele 4 zile dupa administrarea cisplatin si constau intr-o pierdere de 15 decibeli pentru un ton pur. Alterarile sunt cumulative si ireversibile. De obicei modificarile apar in zona de frecventa de 4000-8000 Hz, care este deasupra frecventei limbajului vorbit. Pierderea auzului clinic apare la aproximativ 6% din bolnavi. Neurotoxicitatea: La cativa bolnavi s-au observat neuropatii periferice cu parestezii la nivelul membrelor superioare si/sau inferioare, tremor si pierderea gustului. Simptomele au fost raportate in general la pacientii carora li s-a administrat cisplatin in mai multe cure. Reactii de tip anafilactic: Reactii de tip anafilactic cum sunt flushing, edemul facial, wheezing, tahicardie si hipotensiune s-au observat in cateva minute dupa administrarea intravenoasa de cisplatin. Aceste reactii sunt controlate cu antihistaminice adrenalina si/sau glucocorticoizi. Hiperuricemia-Hiperuricemia care apare la tratamentul cu cisplatin este mult mai pronuntata la doze mai mari de 50 mg/m2. Alopurinol scade nivelul de acid uric. Hipomagneziemia: Hipomagneziemia asimptomatica a fost observata la un anumit numar de bolnavi tratati cu cisplatin. Hipomagneziemia simptomatica a fost observata numai intr-un numar limitat de cazuri.

Actiune:
Dupa cum au demonstrat studiile clinice efectuate in vitro, cisplatina actioneaza la nivelul ADN. Selectivitatea izomerului cis se poate datora capacitatii sale de a reactiona cu ADN-ul intr-o configuratie sterica particulara. Alterarea modelului ADN duce la inhibarea sintezei acestuia. Produsul nu actioneaza pe o faza anume a ciclului celular.

Administrare:
Cele mai utilizate scheme de tratament folosind Platamine ca unic agent sunt 50-100 mg/mp i.v. o data la fiecare 3-4 saptamani sau 15-20 mg/mp i.v. zilnic timp de 5 zile consecutive, preferabil in perfuzie lenta. La copii doza administrata este redusa in functie de suprafata corporala. Se va reduce doza pentru bolnavii cu insuficienta renala sau mielodepresie. Platamine trebuie sa fie dizolvata intr-o cantitate suficienta de apa sterila pentru injectii, astfel incat sa se obtina o concentratie de 1 mg/ml de cisplatina. Apoi aceasta solutie va fi diluata in 1-2 litri de solutie fiziologica. Pentru a atenua nefrotoxicitatea produsului, administrarea se incepe dupa hidratarea pacientului. Perfuziile cu manitol au fost recomandate ca masura de precautie suplimentara. Se recomanda o hidratare adecvata in urmatoarele 24 ore dupa administrare. Cantitatea totala de lichid administrata in timpul unui singur tratament variaza in functie de modul de administrare.
Cauta

Cauta un termen medical care incepe cu litera:

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
© 2009 copilul.ro. Toate drepturile rezervate.
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea copilul.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa info@copilul.ro.