Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie intreaga de obiceiuri si traditii de Martisor, o sarbatoare inchinata innoirii timpului in pragul primaverii. La baza acestei cutume romanesti sta o gama intreaga de simboluri referitoare la tranzitia anotimpurilor si la ritualurile de atragere a norocului pentru anul in curs.
In calendarul vechi, 1 Martie marca inceputul unui Nou An. Martisorul, o podoaba de mici dimensiuni cu snur alb-rosu, a fost creat cu rol de talisman menit sa poarte noroc si sa insoteasca urarile de dragoste, sanatate, bucurie si bunastare. Inca de pe timpul romanilor, venirea primaverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stapanul fortelor naturii si al agriculturii.
Primele obiceiuri de Martisor
Foto: crestin-ortodox.ro
Cercetarile arheologice efectuate in Romania au descoperit obiecte asemanatoare martisorului care dateaza de acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite in alb si rosu, concepute pentru a fi purtate la gat.
In zona Moldovei si Bucovinei din vechi timpuri, martisorul era compus dintr-o moneda de aur si argint, prinsa cu ata alba-rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar fetele il prindeau in par si il pastrau pana la inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie, martisorul era atarnat de un copac, obicei care s-a pastrat si in zilele noastre.
Traditii contemporane de Martisor
In zilele noastre, snurul martisorului este atasat mai multor obiecte artizanale care intruchipeaza animale, flori, litere si alte simboluri cu diverse semnificatii.
Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheie, iar cea rosie caldura verii pe cale sa se instaleze.
In unele zone geografice, mamele leaga un martisor cu moneda de aur sau argint de mana copiilor inainte de rasaritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli. In comunitatile traditionale bucovinene, fetele ofera cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 Martie, flacailor din sat.
In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Transilvanenii leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.
Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi.
Comentarii(5 pareri)
Comentariul tau:
dami28elena11 19:37, 28.02.2007
FOARTE INTERESANT! multumim!
samtex 21:28, 28.02.2007
e chiar interesant imi place.
deutza_deutza 19:22, 01.03.2011
Interesant.
coco 19:26, 01.03.2011
Foarte inteligent spus. Bravo.
Alexandra 09:34, 01.03.2012
E interesant ca toate aceste obiceiuri, ritualuri au legatura cu norocul, cu Zeul Marte... Ma intreb unde e locul lui Dumnezeu in aceste ritualuri, traditii? Ne incredem mai mult in intamplarile care tin de timp si de imprejurari sau in puterea Atotputernicului Dumnezeu? Oare ce conteaza mai mult? Sau ne complacem in aceste obiceiuri doar pentru ca ne plac!?