Dezvoltarea inteligentei si gandirii la copilul mic

La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiunea concreta cu obiectele. La un an si jumatate se face trecerea decisiva spre reprezentarea actiunii inainte de executarea ei reala.

Copilul de aici inainte are capacitatea de a opera in plan mental cu imaginile secundare furnizate de reprezentare. Capacitatea de a inlocui actiunea concreta, directa, cu imaginea ei are implicatii asupra jocului a manevrarii obiectelor si asupra dezvoltarii gandirii.

Dezvoltarea inteligentei si gandirii la copilul intre 1 si 3 ani

Una din cele mai importante achizitii este vorbirea. La sfarsitul primului an de viata majoritatea copiilor pronunta cateva cuvinte cu inteles, daca nu mai multe dintre acestea unele fiind cuprinse in vocabularul propriu sau limbajul propriu.

La sfarsitul primului an de viata deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte. in jurul varstei de 2 ani el foloseste limbajul ca mijloc de comunicare curenta.

Vocabularul sau poate contine de la 8 pana la 20 de cuvinte, jargonul folosit este impregnat de continut emotional, se joaca repetand un cuvant sau o fraza. La 2 ani ritmul si fluenta vorbirii este inca slaba, produce propozitii din care lipseste de cele mai multe ori verbul, vocea nu este controlata in volum si modulatie.

La 3 ani aproape majoritatea continutului exprimat de copil este inteligibil, intelege intrebari simple ce au legatura cu mediul sau si activitatile sale. Este capabil sa relateze despre experienta sa si relatarea sa poata fi urmarita si inteleasa. In evolutia limbajului la copil pot fi evidentiate mai multe stadii. 

Identificam urmatoarele stadii:

• Stadiul cuvantului-fraza in care copilul exprima atitudini afective si mintale si care contin o mare incarcatura informationala. Acest stadiu se intinde de la 1 an la 1 an si jumatate.

• Stadiul prefrazei dureaza de la 1 an si jumatate pana la 2 ani. Copilul pronunta cuvintele unele dupa altele in ordinea importantei pe care acestea par sa o aiba pentru el.

• Stadiul frazei gramaticale in care copilul exprima relatii intre notiuni si judecati.  Stadiul debuteaza la doi ani si cateva luni.

• Stadiul structurii sintactice debuteaza la 3 ani.

• Stadiul diferentierii formelor gramaticale, la 3 ani si jumatate. De la exercitiul vocal din primul an de viata in care sunt incluse ganguritul si tipatul, copilul trece la exercitiul cuvintelor cand jocul cu cuvintele si silabele este aproape permanent. Sunt active majoritatea functiilor limbajului: cea de comunicare - copilul exprima ceea ce vede, aude, simte, vrea, functia reglatorie - declanseaza actiuni cu ajutorul limbajului dar predominanta este functia ludica - copilul se joaca si exerseaza vorbind

Indicile dezvoltarii normale a comportamentului verbal in Romania

In Romania indicile dezvoltarii normale a comportamentului verbal sunt:

• 1 luna - sunete laringiene;
• 2 luni - gangureste;
• 3 luni - vocale si consoane izolate;
• 4 luni - tendinta de modulare;
• 5 luni - sunete in ritm alert;
• 6 luni- sunete mai variate;
• 7 luni - vocalizeaza silabe;
• 8 luni - pronunta silabe;
• 9 luni - silabe repetate;
• 10 luni - intelege cuvinte folosite des;
• 11 luni- cuvant cu sens;
• 12 luni - 2 cuvinte cu semnificatia precisa;
• 15 luni 4 pana la 6 cuvinte in vocabular activ si folosirea jargon-ului;
• 18 luni - 8 pana la 10 cuvinte, in vocabular activ, foloseste cuvinte - propozitii;
• 24 luni - propozitii din 2, 3 cuvinte (substantive, verbe, adjective, pronume);
• 27 luni - isi vorbeste singur cand se joaca;
• 30 luni - vocabular activ bogat, cuvinte din mai multe silabe, verb conjugat, pronume personal;
• 33 luni - poezii scurte, sensul pluralului;
• 36 luni - relateaza situatii din viata lui si a familiei, receptiv la cuvinte noi, limbaj contituit gramatical, foloseste corect pluralul.

Nu trebuie uitat insa in aprecierea dezvoltarii ca fiecare copil are ritmul sau de dezvoltare si  caracteristicile sale individuale si evaluarea trebuie realizata pe mai multe dimensiuni pentru ca aprecierea sa fie corecta.

Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiului senzorio-motor (0-2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational (de la 2 la 7 ani). La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge urmatoarele stadii ale dezvoltarii senzorio-motorii:

Stadiul reactiilor circulare tertiare si descoperirea de mijloace noi prin experimentare activa (11/12 luni-18 luni)

• Pentru ca actul inteligent sa fie complet sunt necesare mijloacele noi de actiune, crearea lor si cautarea acestor mijloace este caracteristica acestui moment;

• Conduita sforii - Trage sfoara de care este legat un obiect pentru a-l apropia;

• Conduita suportului - Trage covorul pentru a aduce mai aproape obiectul sau trage fata de masa pentru a cobora obiectul;

• Copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de actiune, in cele tertiare atiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului;

• Experiente pentru a vedea ce se intampla (exemple: descoperind traiectoria unui obiect copilul va cauta sa-l arunce in alte moduri sau de la alte puncte de plecare).

Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18-24 luni)

• Solutia la problema nu mai este tatonata practic, copilul fiind capabil sa gaseasca solutia in mintea sa;

• Conduita bastonului - apropie un obiect indepartat folosind un bat.