Get Adobe Flash player

Epilepsia la copii

20 Iunie 2006


 

In primul rand, cred ca dumneavoastra aveti nevoie de o consultatie terapeutica. Sunteti foarte afectata emotional de divort, iar diagnosticul copilului v-a bulversat de tot. Epilepsia este o afectiune neurologica iar declansarea ei nu este conditionata de situatiile emotionale pe care copilul le parcurge. Prin urmare sotul nu are nici o contributie la aparitia bolii baietelului, chiar daca pentru dumneavoastra ar fi "convenabil" sa-l gasiti vinovat.

In realitate, el se face vinovat de faptul ca si-a parasit familia producandu-va multa suferinta. Din moment ce a fost in stare sa-si abandoneze copilul intrerupând orice legatura, presupun ca simtul patern nu a fost niciodata o calitate a lui iar caracterul probabil ca lasa de dorit.
Pentru a va putea ajuta baietelul trebuie sa deveniti o mamica puternica, iar acest lucru se poate realiza numai daca va vindecati mai intai "ranile sufletului" depasind trauma divortului.

Apoi, va puteti concentra pe relatia mama-fiu fara a mai avea "balast emotional". Important este sa nu va transformati intr-o o mama hiperprotectiva si sa nu percepeti afectiunea baietelului ca pe un handicap. Psihologul va poate invata cum sa "construiti" relatia cu copilul astfel incat sa gestionati in mod eficient afectiunea de care sufera, din acest motiv o consultatie psihologica este necesara.

Nu ati specificat diagnosticul complet de aceea nu pot sa-mi dau sema de gradul de severitate al bolii. Exista mai multe tipuri de epilepsie cu debutul in copilarie dar unele sunt mai grave, iar altele(mai frecvente), se vindeca in prejma adolescentei. S-ar putea ca baietelul dumneavoastra sa fie mai norocos si sa aiba un diagnostic care face parte din ultima categorie.



Diana Paula Stoian,

Specialist in Psihologia Copilului


Detalii specialist

Comentarii